La auzul acestor lucruri, toţi împăraţii care erau dincoace de Iordan, în munte și în vale și pe toată coasta Mării celei Mari, până lângă Liban, hetiţii, amoriţii, canaaniţii, fereziţii, heviţii și iebusiţii
s-au unit împreună într-o înţelegere ca să lupte împotriva lui Iosua și împotriva lui Israel.
Locuitorii din Gabaon, de partea lor, când au auzit ce făcuse Iosua Ierihonului și cetăţii Ai,
au întrebuinţat un vicleșug și au pornit la drum cu merinde pentru călătorie. Au luat niște saci vechi pe măgarii lor și niște burdufuri vechi pentru vin, rupte și cârpite,
iar în picioare purtau încălţăminte veche și cârpită și erau îmbrăcaţi cu niște haine vechi pe ei, iar toată pâinea pe care o aveau pentru hrană era uscată și mucegăită.
S-au dus la Iosua, în tabără la Ghilgal, și le-au zis lui și tuturor celor din Israel: „Noi venim dintr-o ţară depărtată, acum deci faceţi legământ cu noi.”
Bărbaţii lui Israel au răspuns heviţilor acestora: „Poate că voi locuiţi în mijlocul nostru, cum să facem noi legământ cu voi?”
Ei au zis lui Iosua: „Noi suntem robii tăi.” Și Iosua le-a zis: „Cine sunteţi voi și de unde veniţi?”
Ei i-au răspuns: „Robii tăi vin dintr-o ţară foarte depărtată, pentru faima Domnului Dumnezeului tău, căci am auzit vorbindu-se de El, de tot ce a făcut în Egipt
și de ce a făcut celor doi împăraţi ai amoriţilor dincolo de Iordan, lui Sihon, împăratul Hesbonului, și lui Og, împăratul Basanului, care era la Aștarot.
Și bătrânii noștri și toţi locuitorii din ţara noastră ne-au zis: ‘Luaţi cu voi merinde pentru călătorie, duceţi-vă înaintea lor și spuneţi-le: «Noi suntem robii voștri; acum deci faceţi legământ cu noi.»’
Iată pâinea noastră: era caldă când am luat-o ca merinde de acasă, în ziua când am plecat să venim la voi, și acum s-a uscat și s-a mucegăit.
Burdufurile acestea de vin, când le-am umplut, erau noi de tot și iată-le, s-au rupt; hainele și încălţămintea noastră s-au învechit de lungimea prea mare a drumului.”
Bărbaţii lui Israel au luat din merindele lor și n-au întrebat pe Domnul.
Iosua a făcut pace cu ei și a încheiat un legământ prin care trebuia să-i lase cu viaţă, și căpeteniile adunării le-au jurat lucrul acesta.
La trei zile după încheierea acestui legământ, copiii lui Israel au aflat că erau vecini cu ei și că locuiau în mijlocul lor.
Căci copiii lui Israel au plecat și a treia zi au ajuns la cetăţile lor; cetăţile lor erau Gabaon, Chefira, Beerot și Chiriat-Iearim.
Dar nu i-au bătut, pentru că fruntașii adunării le juraseră pe Domnul Dumnezeul lui Israel că-i vor lăsa cu viaţă. Și toată adunarea a cârtit împotriva căpeteniilor.
Toate căpeteniile au zis întregii adunări: „Le-am jurat pe Domnul Dumnezeul lui Israel, și acum nu putem să ne atingem de ei.
Iată ce le vom face: îi vom lăsa cu viaţă, ca să n-aducem peste noi mânia Domnului din pricina jurământului pe care li l-am făcut.”
„Să trăiască”, le-au zis căpeteniile. Dar au fost întrebuinţaţi la tăiat lemne și la scos apă pentru toată adunarea, cum le spuseseră căpeteniile.
Iosua i-a chemat și le-a vorbit astfel: „Pentru ce ne-aţi înșelat zicând: ‘Suntem foarte departe de voi’, când voi locuiţi în mijlocul nostru?
Acum sunteţi blestemaţi și nu veţi înceta să fiţi în robie, să tăiaţi lemne și să scoateţi apă pentru Casa Dumnezeului meu.”
Ei au răspuns lui Iosua și au zis: „Robii tăi au auzit de poruncile date de Domnul Dumnezeul tău robului Său Moise, ca să vă dea în mână toată ţara și să nimicească dinaintea voastră pe toţi locuitorii ei; și venirea voastră a băgat mare frică în noi cu privire la viaţa noastră: iată de ce am lucrat așa.
Și acum, iată-ne în mâinile tale; fă cu noi ce vei crede că este bine și drept să faci.”
Iosua le-a făcut așa cum hotărâse; i-a izbăvit din mâna copiilor lui Israel, care nu i-au omorât,
dar din ziua aceea i-a pus să taie lemne și să scoată apă pentru adunare și pentru altarul Domnului în locul pe care l-ar alege Domnul: ceea ce fac până în ziua de azi.