Atunci, Iosua a chemat pe rubeniţi, pe gadiţi și jumătate din seminţia lui Manase
și le-a zis: „Voi aţi păzit tot ce v-a poruncit Moise, robul Domnului, și aţi ascultat de glasul meu în tot ce v-am poruncit.
N-aţi părăsit pe fraţii voștri de o bună bucată de vreme până în ziua de azi și aţi păzit rânduielile și poruncile Domnului Dumnezeului vostru.
Acum, când Domnul Dumnezeul vostru a dat odihnă fraţilor voștri, cum le spusese, întoarceţi-vă și duceţi-vă la corturile voastre, în ţara dată în stăpânirea voastră, pe care v-a dat-o Moise, robul Domnului, dincolo de Iordan.
Aveţi grijă numai să păziţi și să împliniţi poruncile și legile pe care vi le-a dat Moise, robul Domnului: să iubiţi pe Domnul Dumnezeul vostru, să umblaţi în toate căile Lui, să ţineţi poruncile Lui, să vă alipiţi de El și să-I slujiţi din toată inima voastră și din tot sufletul vostru.”
Și Iosua i-a binecuvântat și le-a dat drumul; și ei au plecat la corturile lor.
Moise dăduse unei jumătăţi din seminţia lui Manase o moștenire în Basan, și Iosua a dat celeilalte jumătăţi o moștenire lângă fraţii lor, dincoace de Iordan, la apus.
Când i-a trimis Iosua la corturile lor, i-a binecuvântat și le-a zis: „Voi vă întoarceţi la corturile voastre cu mari bogăţii, cu foarte multe turme și cu o mare mulţime de argint, de aur, de aramă, de fier și de îmbrăcăminte. Împărţiţi cu fraţii voștri prada luată de la vrăjmașii voștri.”
Fiii lui Ruben, fiii lui Gad și jumătate din seminţia lui Manase s-au întors acasă, lăsând pe copiii lui Israel la Silo, în ţara Canaanului, ca să se ducă în ţara Galaadului, care era moșia lor și unde se așezaseră, cum poruncise lui Moise Domnul.
Când au ajuns pe malurile Iordanului, care fac parte din ţara Canaanului, fiii lui Ruben, fiii lui Gad și jumătate din seminţia lui Manase au zidit acolo un altar lângă Iordan, un altar a cărui mărime izbea privirile.
Copiii lui Israel au auzit zicându-se: „Iată că fiii lui Ruben, fiii lui Gad și jumătate din seminţia lui Manase au zidit un altar în faţa ţării Canaanului, pe malurile Iordanului, în părţile copiilor lui Israel.”
Când au auzit copiii lui Israel lucrul acesta, toată adunarea copiilor lui Israel s-a strâns la Silo, ca să se suie împotriva lor și să se bată cu ei.
Copiii lui Israel au trimis la fiii lui Ruben, la fiii lui Gad și la jumătate din seminţia lui Manase, în ţara Galaadului, pe Fineas, fiul preotului Eleazar,
și zece căpetenii cu el, câte o căpetenie de fiecare casă părintească pentru fiecare din seminţiile lui Israel; toţi erau căpetenii de casă părintească între miile lui Israel.
Ei au venit la fiii lui Ruben, la fiii lui Gad și la jumătate din seminţia lui Manase, în ţara Galaadului, și le-au vorbit astfel:
„Așa vorbește toată adunarea Domnului: ‘Ce înseamnă păcatul acesta pe care l-aţi săvârșit faţă de Dumnezeul lui Israel și pentru ce vă abateţi acum de la Domnul, zidindu-vă un altar, ca să vă răzvrătiţi azi împotriva Domnului?
Privim oare ca o nimica nelegiuirea lui Peor, a cărui pată n-am ridicat-o până acum de peste noi, cu toată urgia pe care a adus-o ea asupra adunării Domnului?
Și voi vă abateţi astăzi de la Domnul! Dacă vă răzvrătiţi azi împotriva Domnului, mâine El Se va mânia împotriva întregii adunări a lui Israel.
Dacă priviţi ca necurată ţara care este moșia voastră, treceţi în ţara care este moșia Domnului, unde este așezată locuinţa Domnului, și așezaţi-vă în mijlocul nostru, dar nu vă răzvrătiţi împotriva Domnului și nu vă despărţiţi de noi, zidindu-vă un altar, afară de altarul Domnului Dumnezeului nostru!
Acan, fiul lui Zerah, n-a săvârșit oare un păcat cu privire la lucrurile date spre nimicire și nu S-a aprins de mânie Domnul împotriva întregii adunări a lui Israel? Și el n-a fost singurul care a pierit din pricina nelegiuirii lui.’”
Fiii lui Ruben, fiii lui Gad și jumătate din seminţia lui Manase au răspuns astfel căpeteniilor peste miile lui Israel:
„Domnul Dumnezeu, Cel Atotputernic, Domnul Dumnezeu, Cel Atotputernic, știe și Israel însuși să știe lucrul acesta! Dacă din răzvrătire și păcătuire împotriva Domnului am făcut lucrul acesta, să nu ne vină în ajutor Domnul în ziua aceasta!
Dacă ne-am zidit un altar ca să ne abatem de la Domnul, ca să aducem pe el arderi-de-tot și daruri de mâncare și ca să aducem pe el jertfe de mulţumire, Domnul să ne ceară socoteală de aceasta!
Am făcut lucrul acesta mai degrabă de frică, gândindu-ne că într-o zi s-ar putea ca fiii voștri să zică fiilor noștri: ‘Ce legătură este între voi și Domnul Dumnezeul lui Israel?
Domnul a pus Iordanul hotar între noi și voi, fii ai lui Ruben și fii ai lui Gad: voi n-aveţi parte de Domnul!’ Și fiii voștri ar face astfel ca fiii noștri să nu se mai teamă de Domnul.
De aceea am zis: Să ne zidim deci un altar, nu pentru arderi-de-tot și pentru jertfe,
ci ca o mărturie între noi și voi, între urmașii noștri și ai voștri, că voim să slujim Domnului, înaintea Feţei Lui, prin arderile-de-tot și prin jertfele noastre de ispășire și de mulţumire, ca să nu zică fiii voștri într-o zi fiilor noștri: ‘Voi n-aveţi parte de Domnul!’
Noi am zis: ‘Dacă mai târziu ne vor vorbi astfel nouă sau urmașilor noștri, vom răspunde: «Priviţi chipul altarului Domnului pe care l-au făcut părinţii noștri nu pentru arderi-de-tot și pentru jertfe, ci ca mărturie între noi și voi.»
Departe de noi gândul să ne răzvrătim împotriva Domnului și să ne abatem astăzi de la Domnul, zidind un altar pentru arderi-de-tot, pentru daruri de mâncare și pentru jertfe, afară de altarul Domnului Dumnezeului nostru, care este înaintea locașului Lui!’”
Când au auzit preotul Fineas și căpeteniile adunării, căpeteniile peste miile lui Israel, care erau cu el, cuvintele pe care le-au rostit fiii lui Ruben, fiii lui Gad și fiii lui Manase au rămas mulţumiţi.
Și Fineas, fiul preotului Eleazar, a zis fiilor lui Ruben, fiilor lui Gad și fiilor lui Manase: „Cunoaștem acum că Domnul este în mijlocul nostru, fiindcă n-aţi săvârșit păcatul acesta împotriva Domnului și aţi izbăvit astfel pe copiii lui Israel din mâna Domnului.”
Fineas, fiul preotului Eleazar, și căpeteniile au părăsit pe fiii lui Ruben și pe fiii lui Gad și s-au întors din ţara Galaadului în ţara Canaanului, la copiii lui Israel, cărora le-au făcut o dare de seamă.
Copiii lui Israel au rămas mulţumiţi; au binecuvântat pe Dumnezeu și n-au mai vorbit să se suie înarmaţi ca să pustiască ţara pe care o locuiau fiii lui Ruben și fiii lui Gad.
Fiii lui Ruben și fiii lui Gad au numit altarul acela Ed (Martor) , „căci”, au zis ei, „el este martor între noi că Domnul este Dumnezeu”.