Iosua, fiul lui Nun, a trimis în ascuns din Sitim doi oameni, ca iscoade, zicându-le: „Duceţi-vă de cercetaţi ţara și mai ales Ierihonul.” Cei doi oameni au plecat și au ajuns în casa unei curve, care se chema Rahav, și s-au culcat acolo.
S-a dat de știre împăratului din Ierihon și i-au spus: „Iată că niște oameni dintre copiii lui Israel au venit aici astă-noapte ca să iscodească ţara.”
Împăratul Ierihonului a trimis la Rahav să-i spună: „Scoate afară pe bărbaţii care au venit la tine și care au intrat în casa ta, căci au venit să iscodească ţara.”
Femeia a luat pe cei doi bărbaţi și i-a ascuns și a zis: „Este adevărat că bărbaţii aceștia au venit la mine, dar nu știam de unde sunt;
și, fiindcă poarta a trebuit să se închidă noaptea, bărbaţii aceștia au ieșit afară; nu știu unde s-au dus: grăbiţi-vă de-i urmăriţi și-i veţi ajunge.”
Ea îi suise pe acoperiș și-i ascunsese sub niște mănunchiuri de in pe care le întinsese pe acoperiș.
Oamenii aceia i-au urmărit pe drumul care duce la vadul Iordanului și, după ce au ieșit ei, s-a închis poarta.
Înainte de a se culca iscoadele, Rahav s-a suit la ei pe acoperiș
și le-a zis: „Știu că Domnul v-a dat ţara aceasta, căci ne-a apucat groaza de voi și toţi locuitorii ţării tremură înaintea voastră.
Fiindcă am auzit cum, la ieșirea voastră din Egipt, Domnul a secat înaintea voastră apele Mării Roșii și am auzit ce aţi făcut celor doi împăraţi ai amoriţilor dincolo de Iordan, lui Sihon și Og, pe care i-aţi nimicit cu desăvârșire.
De când am auzit lucrul acesta, ni s-a tăiat inima și toţi ne-am pierdut nădejdea înaintea voastră, căci Domnul Dumnezeul vostru este Dumnezeu sus în ceruri și jos pe pământ.
Și acum, vă rog, juraţi-mi pe Domnul că veţi avea faţă de casa tatălui meu aceeași bunăvoinţă pe care am avut-o eu faţă de voi. Daţi-mi un semn de încredinţare
că veţi lăsa cu viaţă pe tatăl meu, pe mama mea, pe fraţii mei, pe surorile mele și pe toţi ai lor și că ne veţi scăpa de la moarte.”
Bărbaţii aceia i-au răspuns: „Suntem gata să murim pentru voi, dacă nu ne daţi pe faţă; și când Domnul ne va da ţara aceasta, ne vom purta cu tine cu bunăvoinţă și credincioșie.”
Ea i-a coborât cu o funie pe fereastră, căci casa în care locuia era lângă zidul cetăţii.
Și le-a zis: „Duceţi-vă spre munte, ca să nu vă întâlnească cei ce vă urmăresc, ascundeţi-vă acolo trei zile, până se vor întoarce, după aceea să vă vedeţi de drum.”
Bărbaţii aceia i-au zis: „Iată cum vom fi dezlegaţi de jurământul pe care ne-ai pus să-l facem.
La intrarea noastră în ţară, leagă funia aceasta de fir cârmâziu la fereastra prin care ne-ai coborât și strânge la tine în casă pe tatăl tău, pe mama ta, pe fraţii tăi și pe toată familia tatălui tău.
Dacă vreunul din ei va ieși pe poarta casei tale, ca să meargă afară pe uliţă, sângele lui va cădea asupra capului lui și noi vom fi nevinovaţi, dar, dacă va pune cineva mâna pe vreunul din cei ce vor fi cu tine în casă, sângele lui va cădea asupra capului nostru.
Și, dacă ne vei da pe faţă, vom fi dezlegaţi de jurământul pe care ne-ai pus să-l facem.”
Ea a răspuns: „Fie după cuvintele voastre.” Și-a luat rămas-bun de la ei și ei au plecat. Ea a legat funia cărămizie la fereastră.
Ei au plecat și au ajuns la munte, unde au rămas trei zile, până s-au întors cei care-i urmăreau. Cei care-i urmăreau i-au căutat pe tot drumul, dar nu i-au găsit.
Cei doi oameni s-au întors, s-au coborât din munte și au trecut Iordanul. Au venit la Iosua, fiul lui Nun, și i-au istorisit tot ce li se întâmplase.
Ei au zis lui Iosua: „Cu adevărat, Domnul a dat toată ţara în mâinile noastre și toţi locuitorii ţării tremură înaintea noastră.”