But the Comforter, which is the Holy Ghost, whom the Father will send in my name, he shall teach you all things, and bring all things to your remembrance, whatsoever I have said unto you.
În Ziua Cincizecimii, erau toţi împreună în același loc.
Deodată, a venit din cer un sunet ca vâjâitul unui vânt puternic și a umplut toată casa unde ședeau ei.
Niște limbi ca de foc au fost văzute împărţindu-se printre ei și s-au așezat câte una pe fiecare din ei.
Și toţi s-au umplut de Duh Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, după cum le dădea Duhul să vorbească.
Și se aflau atunci în Ierusalim iudei, oameni cucernici din toate neamurile care sunt sub cer.
Când s-a auzit sunetul acela, mulţimea s-a adunat și a rămas încremenită, pentru că fiecare îi auzea vorbind în limba lui.
Toţi se mirau, se minunau și ziceau unii către alţii: „Toţi aceștia care vorbesc nu sunt galileeni?
Cum dar îi auzim vorbind fiecăruia din noi în limba noastră, în care ne-am născut?
Parţi, mezi, elamiţi, locuitori din Mesopotamia, Iudeea, Capadocia, Pont, Asia,
Frigia, Pamfilia, Egipt, părţile Libiei dinspre Cirene, oaspeţi din Roma, iudei sau prozeliţi,
cretani și arabi, îi auzim vorbind în limbile noastre lucrurile minunate ale lui Dumnezeu!”
Toţi erau uimiţi, nu știau ce să creadă și ziceau unii către alţii: „Ce vrea să zică aceasta?”
Dar alţii își băteau joc și ziceau: „Sunt plini de must!”
Atunci, Petru s-a sculat în picioare cu cei unsprezece, a ridicat glasul și le-a zis: „Bărbaţi iudei și voi toţi cei care locuiţi în Ierusalim, să știţi lucrul acesta și ascultaţi cuvintele mele!
Oamenii aceștia nu sunt beţi, cum vă închipuiţi voi, căci nu este decât al treilea ceas din zi.
Ci aceasta este ce a fost spus prin prorocul Ioel:
‘În zilele de pe urmă’, zice Dumnezeu, ‘voi turna din Duhul Meu peste orice făptură; feciorii voștri și fetele voastre vor proroci, tinerii voștri vor avea vedenii și bătrânii voștri vor visa visuri!
Da, chiar și peste robii Mei și peste roabele Mele voi turna, în zilele acelea, din Duhul Meu și vor proroci.
Voi face să se arate semne sus în cer și minuni jos pe pământ, sânge, foc și un vârtej de fum;
soarele se va preface în întuneric, și luna, în sânge înainte ca să vină ziua Domnului, ziua aceea mare și strălucită.
Atunci, oricine va chema Numele Domnului va fi mântuit.’
Bărbaţi israeliţi, ascultaţi cuvintele acestea! Pe Isus din Nazaret, om adeverit de Dumnezeu înaintea voastră prin minunile, semnele și lucrările pline de putere pe care le-a făcut Dumnezeu prin El în mijlocul vostru, după cum bine știţi,
pe Omul acesta, dat în mâinile voastre după sfatul hotărât și după știinţa mai dinainte a lui Dumnezeu, voi L-aţi răstignit și L-aţi omorât prin mâna celor fărădelege.
Dar Dumnezeu L-a înviat, dezlegându-I legăturile morţii, pentru că nu era cu putinţă să fie ţinut de ea.
Căci David zice despre El: ‘Eu aveam totdeauna pe Domnul înaintea mea, pentru că El este la dreapta mea, ca să nu mă clatin.
De aceea, mi se bucură inima și mi se veselește limba; chiar și trupul mi se va odihni în nădejde,
căci nu-mi vei lăsa sufletul în Locuinţa morţilor și nu vei îngădui ca Sfântul Tău să vadă putrezirea.
Mi-ai făcut cunoscute căile vieţii și mă vei umple de bucurie cu starea Ta de faţă.’
Cât despre patriarhul David, să-mi fie îngăduit, fraţilor, să vă spun fără sfială că a murit și a fost îngropat, și mormântul lui este în mijlocul nostru până în ziua de azi.
Fiindcă David era proroc și știa că Dumnezeu îi făgăduise cu jurământ că va ridica pe unul din urmașii săi pe scaunul lui de domnie,
despre învierea lui Hristos a prorocit și a vorbit el, când a zis că sufletul lui nu va fi lăsat în Locuinţa morţilor și trupul lui nu va vedea putrezirea.
Dumnezeu a înviat pe acest Isus, și noi toţi suntem martori ai Lui.
Și acum, odată ce S-a înălţat prin dreapta lui Dumnezeu și a primit de la Tatăl făgăduinţa Duhului Sfânt, a turnat ce vedeţi și auziţi.
Căci David nu s-a suit în ceruri, ci el singur zice: ‘Domnul a zis Domnului meu: «Șezi la dreapta Mea
până ce voi pune pe vrăjmașii Tăi sub picioarele Tale.»’
Să știe bine dar, toată casa lui Israel, că Dumnezeu a făcut Domn și Hristos pe acest Isus pe care L-aţi răstignit voi.”
După ce au auzit aceste cuvinte, ei au rămas străpunși în inimă și au zis lui Petru și celorlalţi apostoli: „Fraţilor, ce să facem?”
„Pocăiţi-vă”, le-a zis Petru, „și fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre; apoi veţi primi darul Sfântului Duh.
Căci făgăduinţa aceasta este pentru voi, pentru copiii voștri și pentru toţi cei ce sunt departe acum, în oricât de mare număr îi va chema Domnul Dumnezeul nostru.”
Și, cu multe alte cuvinte, mărturisea, îi îndemna și zicea: „Mântuiţi-vă din mijlocul acestui neam ticălos.”
Cei ce au primit propovăduirea lui au fost botezaţi; și în ziua aceea, la numărul ucenicilor s-au adăugat aproape trei mii de suflete.
Ei stăruiau în învăţătura apostolilor, în legătura frăţească, în frângerea pâinii și în rugăciuni.
Fiecare era plin de frică, și prin apostoli se făceau multe minuni și semne.
Toţi cei ce credeau erau împreună la un loc și aveau toate de obște.
Își vindeau ogoarele și averile, și banii îi împărţeau între toţi, după nevoile fiecăruia.
Toţi împreună erau nelipsiţi de la Templu în fiecare zi, frângeau pâinea acasă și luau hrana cu bucurie și curăţie de inimă.
Ei lăudau pe Dumnezeu și erau plăcuţi înaintea întregului norod. Și Domnul adăuga în fiecare zi la numărul lor pe cei ce erau mântuiţi.