Între farisei era un om cu numele Nicodim, un fruntaș al iudeilor.
Acesta a venit la Isus noaptea și I-a zis: „Învăţătorule, știm că ești un Învăţător venit de la Dumnezeu, căci nimeni nu poate face semnele pe care le faci Tu, dacă nu este Dumnezeu cu el.”
Drept răspuns, Isus i-a zis: „Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă un om nu se naște din nou, nu poate vedea Împărăţia lui Dumnezeu.”
Nicodim I-a zis: „Cum se poate naște un om bătrân? Poate el să intre a doua oară în pântecele maicii sale și să se nască?”
Isus i-a răspuns: „Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă nu se naște cineva din apă și din Duh, nu poate să intre în Împărăţia lui Dumnezeu.
Ce este născut din carne este carne și ce este născut din Duh este duh.
Nu te mira că ţi-am zis: ‘Trebuie să vă nașteţi din nou.’
Vântul suflă încotro vrea și-i auzi vuietul, dar nu știi de unde vine, nici încotro merge. Tot așa este cu oricine este născut din Duhul.”
Nicodim I-a zis: „Cum se poate face așa ceva?”
Isus i-a răspuns: „Tu ești învăţătorul lui Israel și nu pricepi aceste lucruri?
Adevărat, adevărat îţi spun că noi vorbim ce știm și mărturisim ce am văzut; și voi nu primiţi mărturia noastră.
Dacă v-am vorbit despre lucruri pământești și nu credeţi, cum veţi crede când vă voi vorbi despre lucrurile cerești?
Nimeni nu s-a suit în cer, afară de Cel ce S-a coborât din cer, adică Fiul omului, care este în cer.
Și , după cum a înălţat Moise șarpele în pustie, tot așa trebuie să fie înălţat și Fiul omului,
pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veșnică.
Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veșnică.
Dumnezeu, în adevăr, n-a trimis pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca lumea să fie mântuită prin El.
Oricine crede în El nu este judecat, dar cine nu crede a și fost judecat, pentru că n-a crezut în Numele singurului Fiu al lui Dumnezeu.
Și judecata aceasta stă în faptul că, odată venită Lumina în lume, oamenii au iubit mai mult întunericul decât lumina, pentru că faptele lor erau rele.
Căci oricine face răul urăște lumina și nu vine la lumină, ca să nu i se vădească faptele.
Dar cine lucrează după adevăr vine la lumină, pentru ca să i se arate faptele, fiindcă sunt făcute în Dumnezeu.”
După aceea, Isus și ucenicii Lui au venit în ţinutul Iudeii; și stătea acolo cu ei și boteza.
Ioan boteza și el în Enon, aproape de Salim, pentru că acolo erau multe ape, și oamenii veneau ca să fie botezaţi.
Căci Ioan încă nu fusese aruncat în temniţă.
Între ucenicii lui Ioan și între un iudeu s-a iscat o neînţelegere cu privire la curăţire.
Au venit deci la Ioan și i-au zis: „Învăţătorule, Cel ce era cu tine dincolo de Iordan și despre care ai mărturisit tu iată că botează și toţi oamenii se duc la El.”
Drept răspuns, Ioan i-a zis: „Omul nu poate primi decât ce-i este dat din cer.
Voi înșivă îmi sunteţi martori că am zis: Nu sunt eu Hristosul, ci sunt trimis înaintea Lui.
Cine are mireasă este mire, dar prietenul mirelui, care stă și-l ascultă, se bucură foarte mult când aude glasul mirelui: și această bucurie, care este a mea, este deplină.
Trebuie ca El să crească, iar eu să mă micșorez.
Cel ce vine din cer este mai presus de toţi; cel ce este de pe pământ este pământesc și vorbește ca de pe pământ. Cel ce vine din cer este mai presus de toţi.
El mărturisește ce a văzut și a auzit, și totuși nimeni nu primește mărturia Lui.
Cine primește mărturia Lui adeverește prin aceasta că Dumnezeu spune adevărul.
Căci Acela pe care L-a trimis Dumnezeu vorbește cuvintele lui Dumnezeu, pentru că Dumnezeu nu-I dă Duhul cu măsură.
Tatăl iubește pe Fiul și a dat toate lucrurile în mâna Lui.
Cine crede în Fiul are viaţa veșnică, dar cine nu crede în Fiul nu va vedea viaţa, ci mânia lui Dumnezeu rămâne peste el.”