Isus a mai spus ucenicilor Săi: „Un om bogat avea un ispravnic, care a fost pârât la el că-i risipește averea.
El l-a chemat și i-a zis: ‘Ce aud eu vorbindu-se despre tine? Dă-ţi socoteală de isprăvnicia ta, pentru că nu mai poţi fi ispravnic.’
Ispravnicul și-a zis: ‘Ce am să fac dacă îmi ia stăpânul isprăvnicia? Să sap, nu pot; să cerșesc, mi-e rușine.
Știu ce am să fac, pentru ca, atunci când voi fi scos din isprăvnicie, ei să mă primească în casele lor.’
A chemat pe fiecare din datornicii stăpânului său și a zis celui dintâi: ‘Cât ești dator stăpânului meu?’
‘O sută de măsuri de untdelemn’, a răspuns el. Și i-a zis: ‘Ia-ţi zapisul și șezi degrabă de scrie cincizeci.’
Apoi a zis altuia: ‘Dar tu cât ești dator?’ ‘O sută de măsuri de grâu’, a răspuns el. Și i-a zis: ‘Ia-ţi zapisul și scrie optzeci.’
Stăpânul lui a lăudat pe ispravnicul nedrept, pentru că lucrase înţelepţește. Căci fiii veacului acestuia, faţă de semenii lor, sunt mai înţelepţi decât fiii luminii.
Și Eu vă zic: Faceţi-vă prieteni cu ajutorul bogăţiilor nedrepte, pentru ca, atunci când veţi muri, să vă primească în corturile veșnice.
Cine este credincios în cele mai mici lucruri este credincios și în cele mari și cine este nedrept în cele mai mici lucruri este nedrept și în cele mari.
Deci, dacă n-aţi fost credincioși în bogăţiile nedrepte, cine vă va încredinţa adevăratele bogăţii?
Și dacă n-aţi fost credincioși în lucrul altuia, cine vă va da ce este al vostru?
Nicio slugă nu poate sluji la doi stăpâni; căci sau va urî pe unul È™i va iubi pe celălalt, sau va Å£ine numai la unul È™i va nesocoti pe celălalt. Nu puteÅ£i sluji lui Dumnezeu È™i lui Mamona.â€
Fariseii, care erau iubitori de bani, ascultau și ei toate lucrurile acestea și își băteau joc de El.
Isus le-a zis: „Voi căutaţi să vă arătaţi neprihăniţi înaintea oamenilor, dar Dumnezeu vă cunoaște inimile; pentru că ce este înălţat între oameni este o urâciune înaintea lui Dumnezeu.
Legea și prorocii au ţinut până la Ioan; de atunci încoace, Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu se propovăduiește: și fiecare, ca să intre în ea, dă năvală.
Este mai lesne să treacă cerul și pământul decât să cadă o singură frântură de slovă din Lege.
Oricine își lasă nevasta È™i ia pe alta de nevastă preacurveÈ™te È™i cine ia de nevastă pe cea lăsată de bărbatul ei preacurveÈ™te.â€
„Era un om bogat, care se îmbrăca în porfiră și in subţire și în fiecare zi ducea o viaţă plină de veselie și strălucire.
La ușa lui, zăcea un sărac numit Lazăr, plin de bube.
Și dorea mult să se sature cu firimiturile care cădeau de la masa bogatului; până și câinii veneau și-i lingeau bubele.
Cu vremea, săracul a murit și a fost dus de îngeri în sânul lui Avraam. A murit și bogatul și l-au îngropat.
Pe când era el în Locuinţa morţilor, în chinuri, și-a ridicat ochii în sus, a văzut de departe pe Avraam și pe Lazăr în sânul lui
și a strigat: ‘Părinte Avraame, fie-ţi milă de mine și trimite pe Lazăr să-și înmoaie vârful degetului în apă și să-mi răcorească limba, căci grozav sunt chinuit în văpaia aceasta.’
‘Fiule’, i-a răspuns Avraam, ‘adu-ţi aminte că, în viaţa ta, tu ţi-ai luat lucrurile bune, și Lazăr și-a luat pe cele rele; acum, aici, el este mângâiat, iar tu ești chinuit.
Pe lângă toate acestea, între noi și între voi este o prăpastie mare, așa ca cei ce ar vrea să treacă de aici la voi sau de acolo la noi să nu poată.’
Bogatul a zis: ‘Rogu-te dar, părinte Avraame, să trimiţi pe Lazăr în casa tatălui meu,
căci am cinci fraţi, și să le adeverească aceste lucruri, ca să nu vină și ei în acest loc de chin.’
Avraam a răspuns: ‘Au pe Moise și pe proroci; să asculte de ei.’
‘Nu, părinte Avraame’, a zis el, ‘ci, dacă se va duce la ei cineva din morţi, se vor pocăi.’
Și Avraam i-a răspuns: ‘Dacă nu ascultă pe Moise È™i pe proroci, nu vor crede nici chiar dacă ar învia cineva din morÅ£i.’â€