După câteva zile, Isus S-a întors în Capernaum. S-a auzit că este în casă
și s-au adunat îndată așa de mulţi că nu putea să-i mai încapă locul dinaintea ușii. El le vestea Cuvântul.
Au venit la El niște oameni care I-au adus un slăbănog, purtat de patru inși.
Fiindcă nu puteau să ajungă până la El din pricina norodului, au desfăcut acoperișul casei unde era Isus și, după ce l-au spart, au coborât pe acolo patul în care zăcea slăbănogul.
Când le-a văzut Isus credinţa, a zis slăbănogului: „Fiule, păcatele îţi sunt iertate!”
Unii din cărturari, care erau de faţă, se gândeau în inimile lor:
„Cum vorbește Omul acesta astfel? Hulește! Cine poate să ierte păcatele decât numai Dumnezeu?”
Îndată, Isus a cunoscut, prin duhul Său, că ei gândeau astfel în ei și le-a zis: „Pentru ce aveţi astfel de gânduri în inimile voastre?
Ce este mai lesne: a zice slăbănogului: ‘Păcatele îţi sunt iertate’ ori a zice: ‘Scoală-te, ridică-ţi patul și umblă’?
Dar, ca să știţi că Fiul omului are putere pe pământ să ierte păcatele:
‘Ţie îţi poruncesc’”, a zis El slăbănogului, „‘scoală-te, ridică-ţi patul și du-te acasă.’”
Și îndată, slăbănogul s-a sculat, și-a ridicat patul și a ieșit afară în faţa tuturor; așa că toţi au rămas uimiţi și slăveau pe Dumnezeu și ziceau: „Niciodată n-am văzut așa ceva!”
Isus a ieșit iarăși la mare. Toată mulţimea venea la El; și El învăţa pe toţi.
Când trecea pe acolo, a văzut pe Levi, fiul lui Alfeu, șezând la vamă. Și i-a zis: „Vino după Mine!” Levi s-a sculat și a mers după El.
Pe când ședea Isus la masă în casa lui Levi, mulţi vameși și păcătoși au șezut și ei la masă cu El și cu ucenicii Lui; căci erau mulţi care mergeau de obicei după El.
Cărturarii și fariseii, când L-au văzut mâncând cu vameșii și cu păcătoșii, au zis ucenicilor Lui: „De ce mănâncă El și bea cu vameșii și cu păcătoșii?”
Isus, când a auzit acest lucru, le-a zis: „Nu cei sănătoși au trebuinţă de doctor, ci cei bolnavi. Eu am venit să chem la pocăinţă nu pe cei neprihăniţi, ci pe cei păcătoși.”
Ucenicii lui Ioan și fariseii obișnuiau să postească. Ei au venit și au zis lui Isus: „Pentru ce ucenicii lui Ioan și ai fariseilor postesc, iar ucenicii Tăi nu postesc?”
Isus le-a răspuns: „Oare pot posti nuntașii câtă vreme este mirele cu ei? Câtă vreme au pe mire cu ei, nu pot posti.
Vor veni zile când va fi luat mirele de la ei, și atunci vor posti în ziua aceea.
Nimeni nu coase un petic de postav nou la o haină veche; altfel, peticul de postav nou rupe o parte din cel vechi și mai rea ruptură se face.
Și nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi, altfel, vinul cel nou sparge burdufurile și vinul se varsă, iar burdufurile se prăpădesc; ci vinul nou este pus în burdufuri noi.”
S-a întâmplat că, într-o zi de Sabat, Isus trecea prin lanurile de grâu. Ucenicii Lui, pe când mergeau, au început să smulgă spice de grâu.
Fariseii I-au zis: „Vezi, de ce fac ei ce nu este îngăduit să facă în ziua Sabatului?”
Isus le-a răspuns: „Oare n-aţi citit niciodată ce a făcut David când a fost în nevoie și când au flămânzit el și cei ce erau împreună cu el?
Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu, în zilele marelui preot Abiatar, și a mâncat pâinile pentru punerea înaintea Domnului, pe care nu este îngăduit să le mănânce decât preoţii? Și cum a dat din ele chiar și celor ce erau cu el?”
Apoi le-a zis: „Sabatul a fost făcut pentru om, iar nu omul, pentru Sabat;
așa că Fiul omului este Domn chiar și al Sabatului.”