Drept răspuns, El le-a zis: „Dar voi de ce călcaţi porunca lui Dumnezeu în folosul datinei voastre?
Căci Dumnezeu a zis: ‘Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta’ și: ‘Cine va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa să fie pedepsit negreșit cu moartea.’
Dar voi ziceţi: ‘Cine va zice tatălui său sau mamei sale: «Ori cu ce te-aș putea ajuta, l-am închinat lui Dumnezeu»
nu mai este ţinut să cinstească pe tatăl său sau pe mama sa.’ Și aţi desfiinţat astfel cuvântul lui Dumnezeu în folosul datinei voastre.
Făţarnicilor, bine a prorocit Isaia despre voi, când a zis:
‘Norodul acesta se apropie de Mine cu gura și Mă cinstește cu buzele, dar inima lui este departe de Mine.
Degeaba Mă cinstesc ei învăţând ca învăţături niÈ™te porunci omeneÈ™ti.’â€
Isus a chemat mulţimea la Sine și a zis: „Ascultaţi și înţelegeţi:
Nu ce intră în gură spurcă pe om, ci ce iese din gură, aceea spurcă pe om.â€
Atunci, ucenicii Lui s-au apropiat È™i I-au zis: „Știi că fariseii au găsit pricină de poticnire în cuvintele pe care le-au auzit?â€
Drept răspuns, El le-a zis: „Orice răsad pe care nu l-a sădit Tatăl Meu cel ceresc va fi smuls din rădăcină.
LăsaÅ£i-i: sunt niÈ™te călăuze oarbe; È™i când un orb călăuzeÈ™te pe un alt orb, vor cădea amândoi în groapă.â€
Petru a luat cuvântul È™i I-a zis: „DesluÈ™eÈ™te-ne pilda aceasta.â€
Isus a zis: „Și voi tot fără pricepere sunteţi?
Nu înţelegeţi că orice intră în gură merge în pântece și apoi este aruncat afară, în hazna?
Dar ce iese din gură vine din inimă, și aceea spurcă pe om.
Iată lucrurile care spurcă pe om, dar a mânca cu mâinile nespălate nu spurcă pe om.â€
Isus, după ce a plecat de acolo, S-a dus în părţile Tirului și ale Sidonului.
Și iată că o femeie cananeancă a venit din Å£inuturile acelea È™i a început să strige către El: „Ai milă de mine, Doamne, Fiul lui David! Fiică-mea este muncită rău de un drac.â€
El nu i-a răspuns niciun cuvânt. Și ucenicii Lui s-au apropiat È™i L-au rugat stăruitor: „Dă-i drumul, căci strigă după noi.â€
Drept răspuns, El a zis: „Eu nu sunt trimis decât la oile pierdute ale casei lui Israel.â€
Dar ea a venit È™i I s-a închinat, zicând: „Doamne, ajută-mi!â€
Drept răspuns, El i-a zis: „Nu este bine să iei pâinea copiilor È™i s-o arunci la căţei!â€
„Da, Doamneâ€, a zis ea, „dar È™i căţeii mănâncă firimiturile care cad de la masa stăpânilor lor.â€
Atunci, Isus i-a zis: „O, femeie, mare este credinţa Ta! Facă-ţi-se cum voiești.†Și fiica ei s-a tămăduit chiar în ceasul acela.
Isus a plecat din locurile acelea și a venit lângă Marea Galileii. S-a suit pe munte și a șezut jos acolo.
Atunci au venit la El multe noroade, având cu ele șchiopi, orbi, muţi, ciungi și mulţi alţi bolnavi. I-au pus la picioarele Lui și El i-a tămăduit;
așa că noroadele se mirau când au văzut că muţii vorbesc, ciungii se însănătoșesc, șchiopii umblă și orbii văd; și slăveau pe Dumnezeul lui Israel.
Isus a chemat pe ucenicii Săi È™i le-a zis: „Mi-este milă de gloata aceasta, căci iată că de trei zile aÈ™teaptă lângă Mine È™i n-au ce mânca. Nu vreau să le dau drumul flămânzi, ca nu cumva să leÈ™ine de foame pe drum.â€
Ucenicii I-au zis: „De unde să luăm în pustia aceasta atâtea pâini ca să săturăm atâta gloată?â€
„Câte pâini aveÅ£i?â€, i-a întrebat Isus. „Șapteâ€, I-au răspuns ei, „și puÅ£ini peÈ™tiÈ™ori.â€
Atunci, Isus a poruncit norodului să șadă pe pământ.
A luat cele șapte pâini și peștișorii și, după ce a mulţumit lui Dumnezeu, a frânt și a dat ucenicilor, iar ucenicii au împărţit norodului.
Au mâncat toţi și s-au săturat; și s-au ridicat șapte coșniţe pline cu rămășiţele de firimituri.
Cei ce mâncaseră erau patru mii de bărbaţi, afară de femei și de copii.
În urmă, Isus a dat drumul noroadelor, S-a suit în corabie și a trecut în ţinutul Magdalei.