Prorocia, cuvântul Domnului, către Israel, prin Maleahi:
„V-am iubit”, zice Domnul. „Și voi ziceţi: ‘Cu ce ne-ai iubit?’ Nu este Esau frate cu Iacov?”, zice Domnul; „totuși am iubit pe Iacov
și am urât pe Esau, i-am prefăcut munţii într-o pustietate și moștenirea lui am dat-o șacalilor din pustie.”
Iar dacă ar zice Edomul: „Suntem nimiciţi, dar vom ridica iarăși dărâmăturile!”, așa vorbește Domnul oștirilor: „Să zidească ei, căci Eu voi surpa, și se vor numi: ‘Ţara răutăţii’ și ‘Poporul pe care S-a mâniat Domnul pentru totdeauna’!
Veţi vedea cu ochii voștri lucrul acesta și veţi zice: ‘Mare este Domnul dincolo de hotarele lui Israel!’
‘Un fiu cinstește pe tatăl său și o slugă, pe stăpânul său. Dacă sunt Tată, unde este cinstea care Mi se cuvine? Dacă sunt Stăpân, unde este teama de Mine?’, zice Domnul oștirilor către voi, preoţilor, care nesocotiţi Numele Meu și care ziceţi: ‘Cu ce am nesocotit noi Numele Tău?’
Prin faptul că aduceţi pe altarul Meu bucate necurate! Și dacă ziceţi: ‘Cu ce Te-am spurcat?’ – Prin faptul că aţi zis: ‘Masa Domnului este de dispreţuit!’
Când aduceţi ca jertfă o vită oarbă, nu este rău lucrul acesta? Când aduceţi una șchioapă sau beteagă, nu este rău lucrul acesta oare? Ia adu-o dregătorului tău! Te va primi el bine pentru ea, va ţine el seama de ea?”, zice Domnul oștirilor.
„‘Și acum, vă rog, rugaţi-vă lui Dumnezeu să aibă milă de noi!’ Vă va primi El cu bunăvoinţă când mâinile voastre fac astfel de lucruri?”, zice Domnul oștirilor.
„Cine din voi va închide porţile ca să n-aprindeţi degeaba focul pe altarul Meu? N-am nicio plăcere de voi”, zice Domnul oștirilor, „și darurile de mâncare din mâna voastră nu-Mi sunt plăcute!
Căci de la răsăritul soarelui până la asfinţit, Numele Meu este mare între neamuri și pretutindeni se arde tămâie în cinstea Numelui Meu și se aduc daruri de mâncare curate, căci mare este Numele Meu între neamuri”, zice Domnul oștirilor.
„Dar voi îl pângăriţi prin faptul că ziceţi: ‘Masa Domnului este spurcată și ce aduce ea este o mâncare de dispreţuit!’
Voi ziceţi: ‘Ce mai osteneală!’ și o dispreţuiţi”, zice Domnul oștirilor, „și aduceţi ce este furat, șchiop sau beteag – iată darurile de mâncare pe care le aduceţi! Pot Eu să le primesc din mâinile voastre?”, zice Domnul.
„Nu! Blestemat să fie înșelătorul care are în turma lui o vită de parte bărbătească, și totuși juruiește și jertfește Domnului o vită beteagă! Căci Eu sunt un Împărat mare”, zice Domnul oștirilor, „și Numele Meu este înfricoșat printre neamuri.