„Fiul omului, vorbește copiilor poporului tău și spune-le: ‘Când voi aduce sabia peste vreo ţară, și poporul ţării va lua din mijlocul lui pe un om oarecare și-l va pune ca străjer,
dacă omul acela va vedea venind sabia asupra ţării, va suna din trâmbiţă și va da de știre poporului
și dacă cel ce va auzi sunetul trâmbiţei nu se va feri și va veni sabia și-l va prinde, sângele lui să cadă asupra capului lui.
Fiindcă a auzit sunetul trâmbiţei și nu s-a ferit, de aceea sângele lui să cadă asupra lui, dar, dacă se va feri, își va scăpa viaţa.
Dacă însă străjerul va vedea venind sabia și nu va suna din trâmbiţă și dacă poporul nu va fi înștiinţat și va veni sabia și va răpi viaţa vreunui om, omul acela va pieri din pricina nelegiuirii lui, dar voi cere sângele lui din mâna străjerului.’
Acum, fiul omului, te-am pus străjer peste casa lui Israel. Tu trebuie să asculţi cuvântul care iese din gura Mea și să-i înștiinţezi din partea Mea.
Când zic celui rău: ‘Răule, vei muri negreșit!’ și tu nu-i spui ca să-l întorci de la calea lui cea rea, răul acela va muri în nelegiuirea lui, dar sângele lui îl voi cere din mâna ta.
Dar, dacă vei înștiinţa pe cel rău, ca să se întoarcă de la calea lui, și el nu se va întoarce, va muri în nelegiuirea lui, dar tu îţi vei mântui sufletul.
Spune dar, fiul omului, casei lui Israel: ‘Voi cu drept cuvânt ziceţi: «Fărădelegile și păcatele noastre sunt asupra noastră și din pricina lor tânjim – cum am putea să trăim?»’
Spune-le: ‘Pe viaţa Mea’, zice Domnul Dumnezeu, ‘că nu doresc moartea păcătosului, ci să se întoarcă de la calea lui și să trăiască. Întoarceţi-vă, întoarceţi-vă de la calea voastră cea rea! Pentru ce vreţi să muriţi, voi, casa lui Israel?’
Și tu, fiul omului, spune copiilor poporului tău: ‘Neprihănirea celui neprihănit nu-l va mântui în ziua fărădelegii lui și cel rău nu va cădea lovit de răutatea lui în ziua când se va întoarce de la ea, după cum nici cel neprihănit nu va putea să trăiască prin neprihănirea lui în ziua când va săvârși o fărădelege.’
Când zic celui neprihănit că va trăi negreșit, dacă se încrede în neprihănirea lui și săvârșește nelegiuirea, atunci toată neprihănirea lui se va uita și el va muri din pricina nelegiuirii pe care a săvârșit-o.
Dimpotrivă, când zic celui rău: ‘Vei muri!’, dacă se întoarce de la păcatul lui și face ce este bine și plăcut,
dacă dă înapoi zălogul, întoarce ce a răpit, urmează învăţăturile care dau viaţa și nu săvârșește nicio nelegiuire, va trăi negreșit și nu va muri.
Toate păcatele pe care le-a săvârșit se vor uita; a făcut ce este bine și plăcut, și va trăi negreșit!
Copiii poporului tău zic: ‘Calea Domnului nu este dreaptă!’ Totuși mai degrabă calea lor nu este dreaptă!
Dacă cel neprihănit se abate de la neprihănirea lui și săvârșește nelegiuirea, trebuie să moară din pricina aceasta.
Dar, dacă cel rău se întoarce de la răutatea lui și face ce este bine și plăcut, va trăi tocmai din pricina aceasta!
Fiindcă ziceţi: ‘Calea Domnului nu este dreaptă!’, vă voi judeca pe fiecare după umbletele lui, casa lui Israel!”
În al doisprezecelea an, în ziua a cincea a lunii a zecea a robiei noastre, un om care scăpase din Ierusalim a venit la mine și a zis: „Cetatea a fost luată!”
Dar mâna Domnului venise peste mine seara, înainte de venirea fugarului la mine, și Domnul îmi deschisese gura până a venit el la mine dimineaţa. Gura îmi era deschisă și nu mai eram mut.
Atunci, cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel:
„Fiul omului, cei ce locuiesc în dărâmăturile acelea în ţara lui Israel zic: ‘Avraam era singur, și tot a moștenit ţara; dar noi suntem mulţi și ţara ne-a fost dată în stăpânire!’
De aceea spune-le: ‘Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Voi mâncaţi carne cu sânge, vă ridicaţi ochii spre idolii voștri și vărsaţi sânge. Și voi să stăpâniţi ţara?
Voi vă bizuiţi pe sabia voastră, săvârșiţi urâciuni, fiecare din voi necinstește pe nevasta aproapelui său. Și voi să stăpâniţi ţara?»’
De aceea spune-le: ‘Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Pe viaţa Mea că cei ce locuiesc în aceste dărâmături vor cădea uciși de sabie, pe cei ce sunt pe câmp îi voi da de mâncare fiarelor, iar cei ce sunt în întărituri și în peșteri vor muri de ciumă.
Voi preface ţara într-o pustietate și într-un pustiu; mândria tăriei ei se va sfârși, munţii lui Israel vor fi pustiiţi și nimeni nu va mai trece prin ei.
Și vor ști că Eu sunt Domnul când voi preface ţara într-o pustietate și într-un pustiu din pricina tuturor urâciunilor pe care le-au săvârșit.»’
Fiul omului, copiii poporului tău vorbesc de tine pe lângă ziduri și pe la ușile caselor și zic unul altuia, fiecare fratelui său: ‘Veniţi dar și ascultaţi care este cuvântul ieșit de la Domnul!’
Și vin cu grămada la tine, stau înaintea ta ca popor al Meu, ascultă cuvintele tale, dar nu le împlinesc, căci cu gura vorbesc dulce de tot, dar cu inima umblă tot după poftele lor.
Iată că tu ești pentru ei ca un cântăreţ plăcut, cu un glas frumos și iscusit la cântare pe coarde. Ei îţi ascultă cuvintele, dar nu le împlinesc deloc.
Când se vor întâmpla însă aceste lucruri – și iată că se întâmplă! – vor ști că era un proroc în mijlocul lor.”