El zice: ‘Când se desparte un bărbat de nevastă-sa, pe care o părăseÈ™te, È™i ea ajunge nevasta altuia, se mai întoarce bărbatul acesta la ea?’ N-ar fi chiar È™i Å£ara aceea spurcată? Și tu ai curvit cu mulÅ£i ibovnici, È™i să te întorci iarăși la Mine?â€, zice Domnul.
„Ridică-ţi ochii spre înălţimi și privește. Unde n-ai curvit? Te ţineai la drumuri, ca arabul în pustie, și ai spurcat ţara prin curviile tale și cu răutatea ta!
Măcar că ploile au fost oprite și ploaia de primăvară a lipsit, totuși tu ţi-ai păstrat fruntea de curvă și n-ai vrut să ai rușine!
Acum – nu-i așa? – strigi la Mine: ‘Tată! Tu ai fost Prietenul tinereţii mele!
ÃŽÈ™i va Å£ine El mânia pe vecie? O va păstra El totdeauna?’ Iată, aÈ™a ai vorbit, È™i totuÈ™i ai făcut lucruri nelegiuite cât ai putut!â€
Domnul mi-a zis pe vremea împăratului Iosia: „Ai văzut ce a făcut necredincioasa Israel? S-a dus pe orice munte înalt și sub orice copac verde și a curvit acolo.
Eu ziceam că, după ce a făcut toate aceste lucruri, se va întoarce la Mine. Dar nu s-a întors. Și sora ei, vicleana Iuda, a fost martoră la aceasta.
Și, cu toate că a văzut că M-am despărţit de necredincioasa Israel din pricina tuturor preacurviilor ei și i-am dat cartea ei de despărţire, totuși soră-sa, vicleana Iuda, nu s-a temut, ci s-a dus să curvească la fel.
Și astfel, prin necurăţia ei strigătoare, Israel a spurcat ţara, a preacurvit cu piatra și lemnul.
Cu toate acestea, vicleana Iuda, sora ei, nu s-a întors la Mine din toată inima ei, ci cu prefăcătorieâ€, zice Domnul.
Domnul mi-a zis: „Necredincioasa Israel pare nevinovată faţă de vicleana Iuda.
Du-te de strigă aceste cuvinte spre miazănoapte și zi: ‘Întoarce-te, necredincioasă Israel’, zice Domnul. ‘Nu voi arunca o privire întunecoasă împotriva voastră, căci sunt milostiv’, zice Domnul, ‘și nu ţin mânie pe vecie.
Recunoaște-ţi numai nelegiuirea, recunoaște că ai fost necredincioasă Domnului Dumnezeului tău, că ai alergat încoace și încolo la dumnezei străini, sub orice copac verde, și că n-ai ascultat glasul Meu’, zice Domnul.
ÃŽntoarceÅ£i-vă, copii răzvrătiÅ£iâ€, zice Domnul, „căci Eu sunt Stăpânul vostru, Eu vă voi lua pe unul dintr-o cetate, pe doi dintr-o familie È™i vă voi aduce înapoi, în Sion.
Vă voi da păstori după inima Mea și vă vor paște cu pricepere și cu înţelepciune.
Când vă veÅ£i înmulÅ£i È™i veÅ£i creÈ™te în Å£ară, în zilele aceleaâ€, zice Domnul, „nu se va mai vorbi de chivotul legământului Domnului È™i nu-i va mai veni nimănui în gând, nu-È™i vor mai aduce aminte de el, nu-i vor mai simÅ£i lipsa È™i nici nu vor mai face altul.
În vremea aceea, Ierusalimul se va numi scaunul de domnie al Domnului; toate neamurile se vor strânge la Ierusalim în Numele Domnului și nu vor mai urma pornirile inimii lor rele.
În zilele acelea, casa lui Iuda va umbla cu casa lui Israel și vor veni împreună din ţara de la miazănoapte în ţara pe care am dat-o în stăpânire părinţilor voștri.
Eu ziceam: ‘Cum să te pun printre copiii Mei și să-ţi dau o ţară plăcută, o moștenire, podoabă între podoabele neamurilor?’ Mă gândeam că Mă vei chema: ‘Tată!’ și nu te vei mai abate de la Mine.
Dar, cum este necredincioasă iubitului său o femeie, aÈ™a Mi-aÅ£i fost necredincioÈ™i voi, casa lui Israelâ€, zice Domnul.
Un vuiet se aude pe înălţimi: sunt plânsetele și rugăminţile de iertare ale copiilor lui Israel, căci și-au sucit calea și au uitat pe Domnul Dumnezeul lor.
„Întoarceţi-vă, copii răzvrătiţi, și vă voi ierta abaterile.†– „Iată-ne, venim la Tine, căci Tu ești Domnul Dumnezeul nostru.
În adevăr, zadarnic se așteaptă mântuire de la dealuri și de la mulţimea munţilor; în adevăr, în Domnul Dumnezeul nostru este mântuirea lui Israel.
Idolii, dimpotrivă, au mâncat rodul muncii părinţilor noștri din tinereţea noastră: oile și boii lor, fiii și fiicele lor.
Să ne culcăm în ruÈ™inea noastră È™i să ne învelim cu ocara noastră, căci am păcătuit împotriva Domnului Dumnezeului nostru, noi È™i părinÅ£ii noÈ™tri, din tinereÅ£ea noastră È™i până în ziua de azi, È™i n-am ascultat glasul Domnului Dumnezeului nostru.â€