„Vai de păstorii care nimicesc și risipesc turma pășunii Mele”, zice Domnul.
De aceea, așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel împotriva păstorilor care pasc pe poporul meu: „Pentru că Mi-aţi risipit oile, le-aţi izgonit și nu v-aţi îngrijit de ele, iată că vă voi pedepsi din pricina răutăţii faptelor voastre”, zice Domnul.
„Și Eu Însumi voi strânge rămășiţa oilor Mele din toate ţările în care le-am izgonit; le voi aduce înapoi în pășunea lor și vor crește și se vor înmulţi.
Voi pune peste ele păstori care le vor paște; nu le va mai fi teamă, nici groază și nu va mai lipsi niciuna din ele”, zice Domnul.
„Iată vin zile”, zice Domnul, „când voi ridica lui David o Odraslă neprihănită. El va împărăţi, va lucra cu înţelepciune și va face dreptate și judecată în ţară.
În vremea Lui, Iuda va fi mântuit și Israel va avea liniște în locuinţa lui; și iată Numele pe care i-L vor da: ‘Domnul, Neprihănirea noastră’!
De aceea iată vin zile”, zice Domnul, „când nu se va mai zice: ‘Viu este Domnul, care a scos din ţara Egiptului pe copiii lui Israel!’
Ci se va zice: ‘Viu este Domnul, care a scos și a adus înapoi sămânţa casei lui Israel din ţara de la miazănoapte și din toate ţările în care îi risipisem!’ Și vor locui în ţara lor.”
Asupra prorocilor. „Inima îmi este zdrobită în mine, toate oasele îmi tremură; sunt ca un om beat, ca un om ameţit de vin, din pricina Domnului și din pricina sfintelor Lui cuvinte.
Căci ţara este plină de preacurvii și ţara se jelește din pricina jurămintelor; câmpiile pustiei sunt uscate. Toată alergătura lor ţintește numai la rău și toată vitejia lor este pentru nelegiuire!”
„Prorocii și preoţii sunt stricaţi; le-am găsit răutatea chiar și în Casa Mea”, zice Domnul.
„De aceea, calea lor va fi lunecoasă și întunecoasă, vor fi împinși și vor cădea, căci voi aduce nenorocirea peste ei în anul când îi voi pedepsi”, zice Domnul.
„În prorocii Samariei am văzut următoarea nebunie: au prorocit pe Baal și au rătăcit pe poporul Meu Israel!
Dar în prorocii Ierusalimului am văzut lucruri grozave. Sunt preacurvari, trăiesc în minciună, întăresc mâinile celor răi, așa că niciunul nu se mai întoarce de la răutatea lui; toţi sunt înaintea Mea ca Sodoma și locuitorii Ierusalimului, ca Gomora.”
De aceea, așa vorbește Domnul oștirilor despre proroci: „Iată, îi voi hrăni cu pelin și le voi da să bea ape otrăvite; căci prin prorocii Ierusalimului s-a răspândit nelegiuirea în toată ţara.”
Așa vorbește Domnul oștirilor: „N-ascultaţi cuvintele prorocilor care vă prorocesc! Ei vă leagănă în închipuiri zadarnice; spun vedenii ieșite din inima lor, nu ce vine din gura Domnului.
Ei spun celor ce Mă nesocotesc: ‘Domnul a zis: «Veţi avea pace!»’ și zic tuturor celor ce trăiesc după aplecările inimii lor: ‘Nu vi se va întâmpla niciun rău.’
Cine a fost de faţă la sfatul Domnului ca să vadă și să asculte cuvântul Lui? Cine a plecat urechea la cuvântul Lui și cine l-a auzit?
Iată că furtuna Domnului, urgia izbucnește, se năpustește vijelia și cade peste capul celor răi!
Mânia Domnului nu se va potoli până nu va împlini și va înfăptui planurile inimii Lui. Veţi înţelege în totul lucrul acesta în cursul vremurilor.
Eu n-am trimis pe prorocii aceștia, și totuși ei au alergat; nu le-am vorbit, și totuși au prorocit.
Dacă ar fi fost de faţă la sfatul Meu, ar fi trebuit să spună cuvintele Mele poporului Meu și să-i întoarcă de la calea lor rea, de la răutatea faptelor lor!
Sunt Eu numai un Dumnezeu de aproape”, zice Domnul, „și nu sunt Eu și un Dumnezeu de departe?
Poate cineva să stea într-un loc ascuns fără să-l văd Eu?”, zice Domnul. „Nu umplu Eu cerurile și pământul?”, zice Domnul.
„Am auzit ce spun prorocii care prorocesc minciuni în Numele Meu, zicând: ‘Am avut un vis! Am visat un vis!’
Până când vor prorocii aceștia să prorocească minciuni, să prorocească înșelătoriile inimii lor?
Cred ei oare că pot face pe poporul Meu să uite Numele Meu, prin visele pe care le istorisește fiecare din ei, aproapelui lor, cum Mi-au uitat părinţii lor Numele din pricina lui Baal?
Prorocul care a avut un vis să istorisească visul acesta și cine a auzit Cuvântul Meu să spună întocmai Cuvântul Meu! Pentru ce să amesteci paiele cu grâul?”, zice Domnul.
„Nu este Cuvântul Meu ca un foc”, zice Domnul, „și ca un ciocan care sfărâmă stânca?
De aceea, iată”, zice Domnul, „am necaz pe prorocii care își ascund unul altuia cuvintele Mele.
Iată”, zice Domnul, „am necaz pe prorocii care iau cuvântul lor și-l dau drept cuvânt al Meu.
Iată”, zice Domnul, „am necaz pe cei ce prorocesc vise neadevărate, care le istorisesc și rătăcesc pe poporul Meu cu minciunile și cu îndrăzneala lor; nu i-am trimis Eu, nu Eu le-am dat poruncă, și nu sunt de niciun folos poporului acestuia”, zice Domnul.
„Dacă poporul acesta sau un proroc, sau un preot te va întreba: ‘Care este ameninţarea Domnului?’, să le spui care este această ameninţare: ‘«Vă voi lepăda», zice Domnul.’
Și pe prorocul, pe preotul sau pe acela din popor care va zice: ‘O ameninţare a Domnului’, îl voi pedepsi, pe el și casa lui!
Așa să spuneţi însă, fiecare aproapelui său, fiecare fratelui său: ‘Ce a răspuns Domnul?’ sau: ‘Ce a zis Domnul?’
Dar să nu mai ziceţi: ‘O ameninţare a Domnului’, căci cuvântul fiecăruia va fi o ameninţare pentru el, dacă veţi suci astfel cuvintele Dumnezeului celui viu, cuvintele Domnului oștirilor, Dumnezeului nostru!
Așa să zici prorocului: ‘Ce ţi-a răspuns Domnul?’ sau: ‘Ce a zis Domnul?’
Dar, dacă veţi mai zice: ‘O ameninţare a Domnului’, atunci așa vorbește Domnul: ‘Pentru că spuneţi cuvintele acestea: «O ameninţare a Domnului», măcar că am trimis să vă spună să nu mai ziceţi: «O ameninţare a Domnului»,
din pricina aceasta, iată, vă voi uita și vă voi lepăda pe voi și cetatea pe care v-o dădusem vouă și părinţilor voștri, vă voi arunca dinaintea Mea
și voi pune peste voi o veșnică ocară și o veșnică necinste, care nu se va uita.’”