Așa vorbește Domnul: „Unde este cartea de despărţire prin care am izgonit pe mama voastră? Sau căruia dintre cei ce M-au împrumutat v-am vândut? Vedeţi, din pricina fărădelegilor voastre aţi fost vânduţi și din pricina păcatelor voastre a fost izgonită mama voastră.
Pentru ce nu era nimeni când am venit? Pentru ce n-a răspuns nimeni când am strigat? Este mâna Mea prea scurtă ca să răscumpere? Sau n-am Eu destulă putere ca să izbăvesc? Cu mustrarea Mea, Eu usuc marea și prefac râurile în pustie; peștii lor se strică din lipsă de apă și pier de sete!
Îmbrac cerurile cu negura de jale și le învelesc cu un sac.”
„Domnul Dumnezeu Mi-a dat o limbă iscusită, ca să știu să înviorez cu vorba pe cel doborât de întristare. El Îmi trezește în fiecare dimineaţă, El Îmi trezește urechea, să ascult cum ascultă niște ucenici.
Domnul Dumnezeu Mi-a deschis urechea și nu M-am împotrivit, nici nu M-am tras înapoi.
Mi-am dat spatele înaintea celor ce Mă loveau și obrajii înaintea celor ce-Mi smulgeau barba; nu Mi-am ascuns faţa de ocări și de scuipări.
Dar Domnul Dumnezeu M-a ajutat, de aceea nu M-am rușinat, de aceea Mi-am făcut faţa ca o cremene, știind că nu voi fi dat de rușine.
Cel ce Mă îndreptăţește este aproape: cine va vorbi împotriva Mea? Să ne înfăţișăm împreună! Cine este potrivnicul Meu? Să înainteze spre Mine!
Iată, Domnul Dumnezeu Mă ajută: cine Mă va osândi? Într-adevăr, se prefac cu toţii în zdrenţe ca o haină: molia îi va mânca.
Cine dintre voi se teme de Domnul să asculte glasul Robului Său! Cine umblă în întuneric și n-are lumină să se încreadă în Numele Domnului și să se bizuiască pe Dumnezeul lui!
Iar voi toţi, care aprindeţi focul și puneţi tăciuni pe el, umblaţi în lumina focului vostru și în tăciunii pe care i-aţi aprins! Din mâna Mea vi se întâmplă aceste lucruri, ca să zăceţi în dureri.”