Vai de tine, ţară în care răsună zăngănit de arme și care ești dincolo de râurile Etiopiei!
Tu, care trimiţi soli pe mare în corăbii de papură, care plutesc pe luciul apelor! Duceţi-vă, soli iuţi, la neamul acela tare și puternic, la poporul acela înfricoșat de la începutul lui, neam puternic care zdrobește totul și a cărui ţară este tăiată de râuri!
Voi, toţi locuitori ai lumii, și voi, locuitori ai pământului, luaţi seama când se înalţă steagul pe munţi și ascultaţi când sună trâmbiţa!
Căci așa mi-a vorbit Domnul: „Eu privesc liniștit din locuinţa Mea pe căldura arzătoare a luminii soarelui și pe aburul de rouă, în vipia secerișului.
Dar, înainte de seceriș, când cade floarea și rodul se face aguridă, el taie îndată mlădiţele cu cosoare, ba taie chiar lăstarii și-i aruncă…”
Și asirienii vor fi lăsaţi astfel pradă păsărilor răpitoare din munţi și fiarelor pământului; păsările de pradă vor petrece vara pe trupurile lor moarte, și fiarele pământului vor ierna pe ele.
În vremea aceea, se vor aduce daruri de mâncare Domnului oștirilor de poporul cel tare și puternic, de poporul cel înfricoșat de la începutul lui, neam puternic, care zdrobește totul și a cărui ţară este tăiată de râuri: vor fi aduse acolo unde locuiește Numele Domnului oștirilor, pe muntele Sionului.