Because that, when they knew God, they glorified him not as God, neither were thankful; but became vain in their imaginations, and their foolish heart was darkened.
Eu intru în grădina mea, soro mireaso, îmi culeg smirna cu miresmele mele, îmi mănânc fagurele de miere cu mierea mea, îmi beau vinul cu laptele meu… – Mâncaţi, prieteni, beţi și îmbătaţi-vă de dragoste! –
Adormisem, dar inima îmi veghea… Este glasul preaiubitului meu, care bate: „Deschide-mi, soro, scumpo, porumbiţo, neprihănito! Căci capul îmi este plin de rouă, cârlionţii îmi sunt plini de picurii nopţii.” –
„Mi-am scos haina. Cum să mă îmbrac iarăși? Mi-am spălat picioarele. Cum să le murdăresc iarăși?”
Dar iubitul meu a vârât mâna pe gaura zăvorului și mi-a fost milă de el atunci.
M-am sculat să deschid iubitului meu, în timp ce de pe mâinile mele picura smirnă și de pe degetele mele picura cea mai aleasă smirnă pe mânerul zăvorului.
Am deschis iubitului meu, dar iubitul meu plecase, se făcuse nevăzut. Înnebuneam când îmi vorbea. L-am căutat, dar nu l-am găsit; l-am strigat, dar nu mi-a răspuns.
Păzitorii care dau ocol cetăţii m-au întâlnit, m-au bătut, m-au rănit; mi-au luat marama străjerii de pe ziduri.
Vă rog fierbinte, fiice ale Ierusalimului, dacă găsiţi pe iubitul meu, ce-i veţi spune?… Că sunt bolnavă de dragoste! –
Ce are iubitul tău mai mult decât altul, o, cea mai frumoasă dintre femei? Ce are iubitul tău mai mult decât altul, de ne rogi așa de fierbinte? –
Iubitul meu este alb și rumen, deosebindu-se din zece mii.
Capul lui este o cunună de aur curat, pletele lui ca niște valuri sunt negre cum e corbul.
Ochii lui sunt ca niște porumbei pe marginea izvoarelor, scăldaţi în lapte și odihnindu-se în faţa lui plină.
Obrajii lui sunt ca niște straturi de miresme, în care cresc saduri mirositoare; buzele lui sunt niște crini, din care curge cea mai aleasă smirnă.
Mâinile lui sunt niște inele de aur, ferecate cu pietre de crisolit; trupul lui este un chip de fildeș lustruit, acoperit cu pietre de safir;
picioarele lui sunt niște stâlpi de marmură albă, așezaţi pe niște temelii de aur curat. Înfăţișarea lui este ca Libanul, pare un tânăr ales ca cedrii.
Cerul gurii lui este numai dulceaţă și toată fiinţa lui este plină de farmec. Așa este iubitul meu, așa este scumpul meu, fiice ale Ierusalimului! –