But the God of all grace, who hath called us unto his eternal glory by Christ Jesus, after that ye have suffered a while, make you perfect, stablish, strengthen, settle you.
Toată adunarea copiilor lui Israel a plecat din Elim și au ajuns în pustia Sin, care este între Elim și Sinai, în a cincisprezecea zi a lunii a doua, după ieșirea lor din ţara Egiptului.
Și toată adunarea copiilor lui Israel a cârtit în pustia aceea împotriva lui Moise și Aaron.
Copiii lui Israel le-au zis: „Cum de n-am murit loviÅ£i de mâna Domnului în Å£ara Egiptului, când È™edeam lângă oalele noastre cu carne, când mâncam pâine de ne săturam? Căci ne-aÅ£i adus în pustia aceasta ca să faceÅ£i să moară de foame toată mulÅ£imea aceasta.â€
Domnul a zis lui Moise: „Iată că voi face să vă plouă pâine din ceruri. Poporul va ieși afară și va strânge cât îi trebuie pentru fiecare zi, ca să-l pun la încercare și să văd dacă va umbla sau nu după Legea Mea.
ÃŽn ziua a È™asea, când vor pregăti ce au adus acasă, vor avea de două ori mai mult decât vor strânge în fiecare zi.â€
Moise și Aaron au zis tuturor copiilor lui Israel: „Astă-seară, veţi înţelege că Domnul este Acela care v-a scos din ţara Egiptului.
Și mâine dimineaţă, veÅ£i vedea slava Domnului, pentru că v-a auzit cârtirile împotriva Domnului; căci ce suntem noi, ca să cârtiÅ£i împotriva noastră?â€
Moise a zis: „Domnul vă va da astă-seară carne de mâncat, È™i mâine dimineaţă vă va da pâine să vă săturaÅ£i, pentru că a auzit Domnul cârtirile pe care le-aÅ£i rostit împotriva Lui; căci ce suntem noi? Cârtirile voastre nu se îndreaptă împotriva noastră, ci împotriva Domnului.â€
Moise a zis lui Aaron: „Spune întregii adunări a copiilor lui Israel: ‘ApropiaÅ£i-vă înaintea Domnului, căci v-a auzit cârtirile.’â€
Și, pe când vorbea Aaron întregii adunări a lui Israel, s-au uitat înspre pustie, și iată că slava Domnului s-a arătat în nor.
Domnul, vorbind lui Moise, a zis:
„Am auzit cârtirile copiilor lui Israel. Spune-le: ‘Între cele două seri aveÅ£i să mâncaÅ£i carne, È™i dimineaÅ£a vă veÅ£i sătura de pâine È™i veÅ£i È™ti că Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.’â€
Seara au venit niște prepeliţe și au acoperit tabăra, și dimineaţa s-a așezat un strat gros de rouă în jurul taberei.
Când s-a luat roua aceasta, pe faţa pustiei era ceva mărunt ca niște grăunţe, mărunt ca bobiţele de gheaţă albă pe pământ.
Copiii lui Israel s-au uitat la ea È™i au zis unul către altul: „Ce este aceasta?†căci nu È™tiau ce este. Moise le-a zis: „Este pâinea pe care v-o dă Domnul ca hrană.â€
Iată ce a poruncit Domnul: „Fiecare dintre voi să strângă cât îi trebuie pentru hrană, È™i anume un omer de cap, după numărul sufletelor voastre; fiecare să ia din ea pentru cei din cortul lui.â€
Israeliţii au făcut așa și au strâns unii mai mult, alţii mai puţin.
În urmă o măsurau cu omerul, și cine strânsese mai mult n-avea nimic de prisos, iar cine strânsese mai puţin nu ducea lipsă deloc. Fiecare strângea tocmai cât îi trebuia pentru hrană.
Moise le-a zis: „Nimeni să nu lase ceva din ea până a doua zi dimineaÅ£a.â€
N-au ascultat de Moise și s-au găsit unii care au lăsat ceva din ea până dimineaţa, dar a făcut viermi și s-a împuţit. Moise s-a mâniat pe oamenii aceia.
Astfel, în toate dimineţile, fiecare strângea cât îi trebuia pentru hrană și, când venea căldura soarelui, se topea.
În ziua a șasea, au strâns hrană îndoit, și anume doi omeri de fiecare. Toţi fruntașii adunării au venit și au spus lui Moise lucrul acesta.
Și Moise le-a zis: „Domnul a poruncit aÈ™a. Mâine este ziua de odihnă, Sabatul închinat Domnului; coaceÅ£i ce aveÅ£i de copt, fierbeÅ£i ce aveÅ£i de fiert È™i păstraÅ£i până a doua zi dimineaÅ£a tot ce va rămâne!â€
Au lăsat-o până a doua zi dimineaţa, cum poruncise Moise, și nu s-a împuţit și n-a făcut viermi.
Moise a zis: „Mâncaţi-o azi, căci este ziua Sabatului; azi nu veţi găsi mană pe câmp.
VeÅ£i strânge timp de È™ase zile, dar în ziua a È™aptea, care este Sabatul, nu va fi.â€
În ziua a șaptea, unii din popor au ieșit să strângă mană, și n-au găsit.
Atunci, Domnul a zis lui Moise: „Până când aveţi de gând să nu păziţi poruncile și legile Mele?
VedeÅ£i că Domnul v-a dat Sabatul; de aceea vă dă în ziua a È™asea hrană pentru două zile. Fiecare să rămână la locul lui È™i, în ziua a È™aptea, nimeni să nu iasă din locul în care se găseÈ™te.â€
Și poporul s-a odihnit în ziua a șaptea.
Casa lui Israel a numit hrana aceasta „manăâ€. Ea semăna cu bobul de coriandru; era albă È™i avea un gust de turtă cu miere.
Moise a zis: „Iată ce a poruncit Domnul: ‘Să se păstreze un omer plin cu mană pentru urmaÈ™ii voÈ™tri, ca să vadă È™i ei pâinea pe care v-am dat-o s-o mâncaÅ£i în pustie, după ce v-am scos din Å£ara Egiptului.’â€
Și Moise a zis lui Aaron: „Ia un vas, pune în el un omer plin cu mană È™i aÈ™ază-l înaintea Domnului, ca să fie păstrat pentru urmaÈ™ii voÈ™tri.â€
După porunca dată de Domnul lui Moise, Aaron l-a pus înaintea chivotului mărturiei, ca să fie păstrat.
Copiii lui Israel au mâncat mană patruzeci de ani, până la sosirea lor într-o ţară locuită; au mâncat mană până la sosirea lor la hotarele ţării Canaanului.