Warning: session_start(): open(/var/cpanel/php/sessions/ea-php55/sess_945ccec2f46e776cef55c6f2d03b1f76, O_RDWR) failed: No such file or directory (2) in /home/netbibleall/public_html/functions.php on line 3
Warning: session_start(): Failed to read session data: files (path: /var/cpanel/php/sessions/ea-php55) in /home/netbibleall/public_html/functions.php on line 3
Warning: Cannot modify header information - headers already sent by (output started at /home/netbibleall/public_html/functions.php:3) in /home/netbibleall/public_html/functions.php on line 99 BibleAll | Biblia Cornilescu Română | Psalmul | 78
Ce am auzit, ce știm, ce ne-au povestit părinţii noștri,
nu vom ascunde de copiii lor, ci vom vesti neamului de oameni care va veni laudele Domnului, puterea Lui și minunile pe care le-a făcut.
El a pus o mărturie în Iacov, a dat o Lege în Israel și a poruncit părinţilor noștri să-și înveţe în ea copiii,
ca să fie cunoscută de cei ce vor veni după ei, de copiii care se vor naște și care, când se vor face mari, să vorbească despre ea copiilor lor,
pentru ca aceștia să-și pună încrederea în Dumnezeu, să nu uite lucrările lui Dumnezeu și să păzească poruncile Lui.
Să nu fie ca părinţii lor, un neam neascultător și răzvrătit, un neam care n-avea o inimă tare și al cărui duh nu era credincios lui Dumnezeu!
Fiii lui Efraim, înarmaţi și trăgând cu arcul, au dat dosul în ziua luptei,
pentru că n-au ţinut legământul lui Dumnezeu și n-au voit să umble întocmai după Legea Lui.
Au dat uitării lucrările Lui, minunile Lui pe care li le arătase.
Înaintea părinţilor lor, El făcuse minuni în ţara Egiptului, în câmpia Ţoan.
A despărţit marea și le-a deschis un drum prin ea, ridicând apele ca un zid.
I-a călăuzit ziua cu un nor și toată noaptea cu lumina unui foc strălucitor.
A despicat stânci în pustie și le-a dat să bea ca din niște valuri cu ape multe.
A făcut să ţâșnească izvoare din stânci și să curgă ape ca niște râuri.
Dar ei tot n-au încetat să păcătuiască împotriva Lui, n-au încetat să se răzvrătească împotriva Celui Preaînalt în pustie.
Au ispitit pe Dumnezeu în inima lor, cerând mâncare după poftele lor.
Au vorbit împotriva lui Dumnezeu și au zis: „Oare va putea Dumnezeu să pună o masă în pustie?
Iată că El a lovit stânca de au curs ape È™i s-au vărsat È™iroaie. Dar va putea El să dea È™i pâine sau să facă rost de carne poporului Său?â€
Domnul a auzit și S-a mâniat. Un foc s-a aprins împotriva lui Iacov și s-a stârnit împotriva lui Israel mânia Lui,
pentru că n-au crezut în Dumnezeu, pentru că n-au avut încredere în ajutorul Lui.
El a poruncit norilor de sus și a deschis porţile cerurilor:
a plouat peste ei mană de mâncare și le-a dat grâu din cer.
Au mâncat cu toţii pâinea celor mari și le-a trimis mâncare să se sature.
A pus să sufle în ceruri vântul de răsărit și a adus, prin puterea Lui, vântul de miazăzi.
A plouat peste ei carne ca pulberea și păsări înaripate cât nisipul mării;
le-a făcut să cadă în mijlocul taberei lor, de jur împrejurul locuinţelor lor.
Ei au mâncat și s-au săturat din destul: Dumnezeu le-a dat ce doriseră.
Dar n-apucaseră să-și astâmpere bine pofta, mâncarea le era încă în gură,
când s-a stârnit mânia lui Dumnezeu împotriva lor, a lovit de moarte pe cei mai tari dintre ei și a doborât pe tinerii lui Israel.
Cu toate acestea, ei n-au încetat să păcătuiască și n-au crezut în minunile Lui.
De aceea, El le-a curmat zilele ca o suflare, le-a curmat anii printr-un sfârșit năprasnic.
Când îi lovea de moarte, ei Îl căutau, se întorceau și se îndreptau spre Dumnezeu;
își aduceau aminte că Dumnezeu este Stânca lor și că Dumnezeul Atotputernic este Izbăvitorul lor.
Dar Îl înșelau cu gura și-L minţeau cu limba.
Inima nu le era tare faţă de El și nu erau credincioși legământului Său.
Totuși, în îndurarea Lui, El iartă nelegiuirea și nu nimicește; Își oprește de multe ori mânia și nu dă drumul întregii Lui urgii.
El Și-a adus deci aminte că ei nu erau decât carne, o suflare care trece și nu se mai întoarce.
De câte ori s-au răzvrătit ei împotriva Lui în pustie! De câte ori L-au mâniat ei în pustietate!
Da, n-au încetat să ispitească pe Dumnezeu și să întărâte pe Sfântul lui Israel.
Nu și-au mai adus aminte de puterea Lui, de ziua când i-a izbăvit de vrăjmaș,
de minunile pe care le-a făcut în Egipt și de semnele Lui minunate din câmpia Ţoan.
Cum le-a prefăcut râurile în sânge și n-au putut să bea din apele lor.
Cum a trimis împotriva lor niște muște otrăvitoare care i-au mâncat și broaște care i-au nimicit.
Cum le-a dat holdele pradă omizilor, rodul muncii lor, pradă lăcustelor.
Cum le-a prăpădit viile, bătându-le cu piatră, și smochinii din Egipt cu grindină.
Cum le-a lăsat vitele pradă grindinei și turmele, pradă focului cerului.
El Și-a aruncat împotriva lor mânia Lui aprinsă, urgia, iuţimea și necazul: o droaie de îngeri aducători de nenorociri.
Cum Și-a dat drum slobod mâniei, nu le-a scăpat sufletul de la moarte și le-a dat viaţa pradă molimei;
cum a lovit pe toţi întâii născuţi din Egipt, pârga puterii în corturile lui Ham.
Cum a pornit pe poporul Său ca pe niște oi și i-a povăţuit ca pe o turmă în pustie.
Cum i-a dus fără nicio grijă, ca să nu le fie frică, iar marea a acoperit pe vrăjmașii lor.
Cum i-a adus spre hotarul Lui cel sfânt, spre muntele acesta, pe care dreapta Lui l-a câștigat.
Cum a izgonit neamurile dinaintea lor, le-a împărţit ţara în părţi de moștenire și a pus seminţiile lui Israel să locuiască în corturile lor.
Dar ei au ispitit pe Dumnezeul Preaînalt, s-au răzvrătit împotriva Lui și n-au ţinut poruncile Lui,
ci s-au depărtat și au fost necredincioși, ca și părinţii lor, s-au abătut la o parte, ca un arc înșelător,
L-au supărat prin înălţimile lor și I-au stârnit gelozia cu idolii lor.
Dumnezeu a auzit și S-a mâniat și a urgisit rău de tot pe Israel.
A părăsit locuinţa Lui din Silo, cortul în care locuia între oameni.
Și-a dat slava pradă robiei și măreţia Lui, în mâinile vrăjmașului.
A dat pradă sabiei pe poporul Lui și S-a mâniat pe moștenirea Lui.
Pe tinerii lui i-a ars focul și fecioarele lui n-au mai fost sărbătorite cu cântări de nuntă.
Preoţii săi au căzut uciși de sabie, și văduvele lui nu s-au bocit.
Atunci, Domnul S-a trezit, ca unul care a dormit, ca un viteaz îmbărbătat de vin,
și a lovit pe potrivnicii Lui care fugeau, acoperindu-i cu veșnică ocară.
Însă a lepădat cortul lui Iosif și n-a ales seminţia lui Efraim,
ci a ales seminţia lui Iuda, muntele Sionului, pe care-l iubește.
Și-a zidit Sfântul Locaș ca cerurile de înalt și tare ca pământul pe care l-a întemeiat pe veci.
A ales pe robul Său David și l-a luat de la staulele de oi.
L-a luat dindărătul oilor care alăptau, ca să pască pe poporul Său Iacov și pe moștenirea Sa Israel.
Și David i-a cârmuit cu o inimă neprihănită și i-a povăţuit cu mâini pricepute.