pentru că mă temeam de mulţime, pentru că mă temeam de dispreţul familiilor, ţinându-mă deoparte și necutezând să-mi trec pragul…
O, de aș găsi pe cineva să m-asculte! Iată apărarea mea, iscălită de mine: să-mi răspundă Cel Atotputernic! Cine-mi va da plângerea iscălită de potrivnicul meu?
Ca să-i port scrisoarea pe umăr, s-o leg de fruntea mea ca o cunună;
să-i dau socoteală de toţi pașii mei, să mă apropii de el ca un domn.
Dacă pământul meu strigă împotriva mea și dacă brazdele lui varsă lacrimi;
dacă i-am mâncat rodul fără să-l fi plătit și dacă am întristat sufletul vechilor lui stăpâni,
atunci să crească spini din el în loc de grâu și neghină în loc de orz!†Sfârșitul cuvintelor lui Iov.