Iosafat, împăratul lui Iuda, s-a întors în pace acasă, la Ierusalim.
Iehu, fiul prorocului Hanani, i-a ieșit înainte și a zis împăratului Iosafat: „Cum de ai ajutat tu pe cel rău și ai iubit pe cei ce urăsc pe Domnul? Din pricina aceasta este mâniat Domnul pe tine.
Dar tot se mai găseÈ™te È™i ceva bun în tine, căci ai înlăturat din Å£ară idolii È™i Å£i-ai pus inima să caute pe Dumnezeu.â€
Iosafat a rămas la Ierusalim. Apoi a mai făcut o călătorie prin mijlocul poporului, de la Beer-Șeba până la muntele lui Efraim, și i-a adus înapoi la Domnul Dumnezeul părinţilor lor.
A pus judecători în toate cetăţile întărite din ţara lui Iuda, în fiecare cetate.
Și a zis judecătorilor: „Luaţi seama la ce veţi face, căci nu pentru oameni veţi rosti judecăţi, ci pentru Domnul, care va fi lângă voi când le veţi rosti.
Acum, frica de Domnul să fie peste voi; vegheaÅ£i asupra faptelor voastre, căci la Domnul Dumnezeul nostru nu este nicio nelegiuire, nici nu se are în vedere faÅ£a oamenilor, nici nu se primesc daruri.â€
Când s-a întors la Ierusalim, Iosafat a pus și aici, pentru judecăţile Domnului și pentru neînţelegeri, leviţi, preoţi și căpetenii peste casele părintești ale lui Israel.
Și iată poruncile pe care li le-a dat: „Voi să lucraţi în frică de Domnul, cu credinţă și curăţie de inimă.
În orice neînţelegere, care vă va fi supusă de fraţii voștri, care locuiesc în cetăţile lor, și anume cu privire la un omor, la o lege, la o poruncă, la învăţături și rânduieli, să-i luminaţi, ca să nu se facă vinovaţi faţă de Domnul și să nu izbucnească mânia Lui peste voi și peste fraţii voștri. Așa să lucraţi, și nu veţi fi vinovaţi.
Și iată că aveÅ£i în frunte pe marele preot Amaria pentru toate treburile Domnului È™i pe Zebadia, fiul lui Ismael, căpetenia casei lui Iuda, pentru toate treburile împăratului È™i aveÅ£i înainte ca dregători pe leviÅ£i. ÃŽntăriÅ£i-vă È™i lucraÅ£i, È™i Domnul să fie cu cel ce va face binele!â€