Iosafat a avut bogăţii și slavă din belșug și s-a încuscrit cu Ahab.
După câţiva ani, s-a coborât la Ahab, în Samaria. Ahab a tăiat pentru el și pentru poporul care era cu el un mare număr de oi și boi și l-a rugat să se suie la Ramot din Galaad.
Ahab, împăratul lui Israel, a zis lui Iosafat, împăratul lui Iuda: „Vrei să vii cu mine la Ramot, în Galaad?†Iosafat i-a răspuns: „Eu, ca tine, È™i poporul meu, ca poporul tău, vom merge la luptă împotriva lui cu tine.â€
Apoi Iosafat a zis împăratului lui Israel: „Întreabă acum, te rog, Cuvântul Domnului.â€
ÃŽmpăratul lui Israel a strâns pe proroci, în număr de patru sute, È™i le-a zis: „Să ne ducem la luptă împotriva Ramotului din Galaad sau să-mi văd de treabă?†Și ei au răspuns: „Suie-te È™i Dumnezeu îl va da în mâinile împăratului.â€
Dar Iosafat a zis: „Nu mai este aici niciun proroc al Domnului prin care să-L putem întreba?â€
ÃŽmpăratul lui Israel a răspuns lui Iosafat: „Mai este un om prin care am putea să întrebăm pe Domnul, dar îl urăsc, căci nu-mi proroceÈ™te nimic bun, nu proroceÈ™te niciodată decât rău – este Mica, fiul lui Imla.†Și Iosafat a zis: „Să nu vorbească aÈ™a împăratul!â€
Atunci, împăratul lui Israel a chemat un dregător È™i i-a zis: „Trimite să vină îndată Mica, fiul lui Imla.â€
Împăratul lui Israel și Iosafat, împăratul lui Iuda, ședeau fiecare pe scaunul lui de domnie, îmbrăcaţi cu hainele lor împărătești; ședeau în locul de la intrarea porţii Samariei. Și toţi prorocii proroceau înaintea lor.
Zedechia, fiul lui Chenaana, își făcuse niÈ™te coarne de fier È™i a zis: „AÈ™a vorbeÈ™te Domnul: ‘Cu aceste coarne vei bate pe sirieni până îi vei nimici.’â€
Și toÅ£i prorocii au prorocit la fel, zicând: „Suie-te la Ramot, în Galaad, căci vei avea izbândă È™i Domnul îl va da în mâinile împăratului.â€
Solul care se dusese să cheme pe Mica i-a vorbit aÈ™a: „Iată, prorocii cu un gând prorocesc de bine împăratului; cuvântul tău să fie dar ca È™i cuvântul fiecăruia din ei! VesteÈ™te de bine!â€
Mica a răspuns: „Viu este Domnul că voi vesti ce va spune Dumnezeul meu.â€
Când a venit la împărat, împăratul i-a zis: „Mica, să ne ducem la luptă împotriva Ramotului din Galaad sau să-mi văd de treabă?†El a răspuns: „SuiÅ£i-vă! Căci veÅ£i avea izbândă È™i vor fi daÅ£i în mâinile voastre.â€
Și împăratul i-a zis: „De câte ori va trebui să te pun să juri că nu-mi vei spune decât adevărul în Numele Domnului?â€
Mica a răspuns: „Văd tot Israelul risipit pe munÅ£i, ca niÈ™te oi care n-au păstor, È™i Domnul a zis: ‘Oamenii aceÈ™tia n-au stăpân, fiecare să se întoarcă în pace acasă!’â€
ÃŽmpăratul lui Israel a zis lui Iosafat: „Nu Å£i-am spus eu? El nu-mi proroceÈ™te nimic bun, nu-mi proroceÈ™te decât rău.â€
Și Mica a zis: „Ascultaţi dar Cuvântul Domnului! Am văzut pe Domnul stând pe scaunul Său de domnie și toată oastea cerurilor stând la dreapta și la stânga Lui.
Și Domnul a zis: ‘Cine va amăgi pe Ahab, împăratul lui Israel, ca să se suie la Ramot, în Galaad, și să piară acolo?’ Au răspuns unul într-un fel, altul într-altul.
Și un duh a venit și s-a înfăţișat înaintea Domnului și a zis: ‘Eu îl voi amăgi.’ Domnul i-a zis: ‘Cum?’
‘Voi ieși, a răspuns el, și voi fi un duh de minciună în gura tuturor prorocilor lui.’ Domnul a zis: ‘Îl vei amăgi și vei izbuti; ieși și fă așa.’
Și acum, iată că Domnul a pus un duh de minciună în gura prorocilor tăi care sunt de faţă. Dar Domnul a vorbit rău împotriva ta.â€
Atunci, Zedechia, fiul lui Chenaana, apropiindu-se, a lovit pe Mica peste obraz È™i a zis: „Pe ce drum a ieÈ™it duhul Domnului din mine ca să-Å£i vorbească?â€
Mica a răspuns: „Vei vedea în ziua când vei umbla din odaie în odaie ca să te ascunzi.â€
Împăratul lui Israel a zis: „Luaţi pe Mica și duceţi-l la Amon, căpetenia cetăţii, și la Ioas, fiul împăratului.
Și spuneÅ£i: ‘AÈ™a vorbeÈ™te împăratul: «BăgaÅ£i pe omul acesta în temniţă È™i hrăniÅ£i-l cu pâinea È™i cu apa întristării până mă voi întoarce în pace.»’â€
Și Mica a zis: „Dacă te vei întoarce în pace, n-a vorbit Domnul prin mine!†Apoi a mai zis: „Voi, toate popoarele, auziÅ£i!â€
Împăratul lui Israel și Iosafat, împăratul lui Iuda, s-au suit la Ramot, în Galaad.
Împăratul lui Israel a zis lui Iosafat: „Vreau să-mi schimb hainele ca să mă duc la luptă, dar tu îmbracă-te cu hainele tale.†Și împăratul lui Israel și-a schimbat hainele și s-au dus la luptă.
ÃŽmpăratul Siriei dăduse următoarea poruncă mai-marilor peste carele lui: „Să nu vă luptaÅ£i nici cu cel mic, nici cu cel mare, ci să vă luptaÅ£i numai cu împăratul lui Israel.â€
Când au zărit mai-marii carelor pe Iosafat, au zis: „Este împăratul lui Israel.†Și l-au înconjurat ca să lupte cu el. Iosafat a scos un ţipăt. Domnul l-a ajutat și Dumnezeu i-a îndepărtat de la el.
Mai-marii carelor, văzând că nu era împăratul lui Israel, s-au depărtat de el.
Atunci, un om a tras cu arcul la întâmplare È™i a lovit pe împăratul lui Israel între încheieturile armăturii. ÃŽmpăratul a zis celui ce-i mâna carul: „Întoarce È™i scoate-mă din câmpul de bătaie, căci sunt rănit.â€
Lupta a fost înverșunată în ziua aceea. Împăratul lui Israel a stat în car, în faţa sirienilor, până seara și a murit pe la apusul soarelui.