But love ye your enemies, and do good, and lend, hoping for nothing again; and your reward shall be great, and ye shall be the children of the Highest: for he is kind unto the unthankful and to the evil.
Pe când locuia David în casa lui, a zis prorocului Natan: „Iată, eu locuiesc într-o casă de cedru, și chivotul legământului Domnului este într-un cort.”
Natan a răspuns lui David: „Fă tot ce-ţi spune inima, căci Dumnezeu este cu tine.”
În noaptea următoare, Cuvântul Domnului a vorbit lui Natan:
„Du-te și spune robului Meu David: Așa vorbește Domnul: ‘Nu tu Îmi vei zidi o casă de locuit.
Căci Eu n-am locuit într-o casă din ziua când am scos pe Israel din Egipt până în ziua de azi, ci am mers din cort în cort și din locaș în locaș.
Pretutindeni pe unde am mers cu tot Israelul, am spus Eu o vorbă vreunuia din judecătorii lui Israel, cărora le poruncisem să pască pe poporul Meu, am zis Eu: «Pentru ce nu-Mi zidiţi o casă de cedru?»’
Acum să spui robului Meu David: Așa vorbește Domnul oștirilor: ‘Te-am luat de la pășune, dinapoia oilor, ca să fii căpetenia poporului Meu Israel,
am fost cu tine pretutindeni pe unde ai mers, am nimicit pe toţi vrăjmașii tăi dinaintea ta și ţi-am făcut nume ca numele celor mari de pe pământ;
am dat o locuinţă poporului Meu Israel și l-am sădit ca să fie statornic acolo și să nu mai fie tulburat, pentru ca cei răi să nu-l mai nimicească așa cum îl nimiceau mai înainte
și pe vremea când pusesem judecători peste poporul Meu Israel. Am smerit pe toţi vrăjmașii tăi. Și îţi vestesc că Domnul îţi va zidi o casă.
Când ţi se vor împlini zilele și când te vei duce la părinţii tăi, voi ridica sămânţa ta după tine, și anume pe unul din fiii tăi, și-i voi întări domnia.
El Îmi va zidi o casă și-i voi întări pe vecie scaunul lui de domnie.
Eu îi voi fi Tată, și el Îmi va fi fiu; și nu voi îndepărta bunătatea Mea de la el, cum am îndepărtat-o de la cel dinaintea ta.
Îl voi așeza pentru totdeauna în Casa Mea, și în Împărăţia Mea scaunul lui de domnie va fi întărit pe vecie.’”
Natan a spus lui David toate aceste cuvinte și toată vedenia aceasta.
Și împăratul David s-a dus și s-a înfăţișat înaintea Domnului și a zis: „Cine sunt eu, Doamne Dumnezeule, și ce este casa mea, de m-ai făcut să ajung unde sunt?
Și atâta este puţin lucru înaintea Ta, Dumnezeule! Tu vorbești și de casa robului Tău pentru vremurile viitoare. Și binevoiești să-Ţi îndrepţi privirile asupra mea în felul oamenilor, Tu care ești înălţat, Doamne Dumnezeule!
Ce ar putea să-Ţi mai spună David faţă de slava dată robului Tău? Tu cunoști pe robul Tău.
Doamne, din pricina robului Tău și după inima Ta ai făcut aceste lucruri mari și i le-ai descoperit.
Doamne, nimeni nu este ca Tine și nu este alt Dumnezeu afară de Tine, după tot ce am auzit cu urechile noastre.
Este oare pe pământ un singur popor care să fie ca poporul Tău Israel, pe care Dumnezeu a venit să-l răscumpere, ca să facă din el poporul Lui, ca să-Ţi faci un nume și să săvârșești minuni și semne mari, izgonind neamuri dinaintea poporului Tău, pe care l-ai răscumpărat din Egipt?
Tu ai pus pe poporul Tău Israel ca să fie poporul Tău pe vecie și Tu, Doamne, Te-ai făcut Dumnezeul lui.
Acum, Doamne, cuvântul pe care l-ai rostit asupra robului Tău și asupra casei lui să rămână în veac și fă după cuvântul Tău!
Să rămână, pentru ca Numele Tău să fie slăvit pe vecie și să se spună: ‘Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, este un Dumnezeu pentru Israel!’ Și casa robului Tău David să fie întărită înaintea Ta!
Căci Tu Însuţi, Dumnezeule, ai descoperit robului Tău că îi vei zidi o casă. De aceea a îndrăznit robul Tău să se roage înaintea Ta.
Acum, Doamne, Tu ești adevăratul Dumnezeu și Tu ai vestit harul acesta robului Tău.
Binecuvântează dar casa robului Tău, ca să rămână pe vecie înaintea Ta! Căci ce binecuvântezi Tu, Doamne, este binecuvântat pentru veșnicie!”