David și-a zidit case în cetatea lui David; a pregătit un loc chivotului lui Dumnezeu și a ridicat un cort pentru el.
Atunci David a zis: „Chivotul lui Dumnezeu nu trebuie purtat decât de leviţi, căci pe ei i-a ales Domnul să ducă chivotul lui Dumnezeu și să-I slujească pe vecie.”
Și David a strâns tot Israelul la Ierusalim ca să suie chivotul Domnului la locul pe care i-l pregătise.
David a strâns pe fiii lui Aaron și pe leviţi:
din fiii lui Chehat: pe căpetenia Uriel și pe fraţii săi – o sută douăzeci;
din fiii lui Merari: pe căpetenia Asaia și pe fraţii săi – două sute douăzeci;
din fiii lui Gherșom: pe căpetenia Ioel și pe fraţii săi – o sută treizeci;
din fiii lui Eliţafan: pe căpetenia Semaia și pe fraţii săi – două sute;
din fiii lui Hebron, pe căpetenia Eliel și pe fraţii săi – optzeci;
din fiii lui Uziel: pe căpetenia Aminadab și pe fraţii săi – o sută doisprezece.
David a chemat pe preoţii Ţadoc și Abiatar și pe leviţii Uriel, Asaia, Ioel, Șemaia, Eliel și Aminadab.
Și le-a zis: „Voi sunteţi capii de familie ai leviţilor, sfinţiţi-vă, voi și fraţii voștri, și suiţi chivotul Domnului Dumnezeului lui Israel la locul pe care i l-am pregătit.
Pentru că n-aţi fost întâiași dată, de aceea ne-a lovit Domnul Dumnezeul nostru, căci nu L-am căutat după lege.”
Preoţii și leviţii s-au sfinţit ca să suie chivotul Domnului Dumnezeului lui Israel.
Fiii leviţilor au dus chivotul lui Dumnezeu pe umeri cu niște drugi, cum poruncise Moise, după cuvântul Domnului.
Și David a zis căpeteniilor leviţilor să așeze pe fraţii lor cântăreţi cu instrumente de muzică, cu lăute, harpe și ţimbale, și să sune din ele cântări răsunătoare, în semn de bucurie.
Leviţii au așezat pe Heman, fiul lui Ioel; dintre fraţii lui, pe Asaf, fiul lui Berechia, și dintre fiii lui Merari, fraţii lor, pe Etan, fiul lui Cușaia;
apoi, împreună cu ei, pe fraţii lor de a doua mână: pe Zaharia, Ben, Iaaziel, Șemiramot, Iehiel, Uni, Eliab, Benaia, Maaseia, Matitia, Elifele și Micneia și Obed-Edom și Ieiel, ușieri.
Cântăreţii Heman, Asaf și Etan aveau ţimbale de aramă, ca să sune din ele.
Zaharia, Aziel, Șemiramot, Iehiel, Uni, Eliab, Maaseia și Benaia aveau lăute pe alamot
și Matitia, Elifele, Micneia, Obed-Edom, Ieiel și Azazia aveau harpe cu opt coarde, ca să sune tare.
Chenania, căpetenia muzicii între leviţi, cârmuia muzica, fiindcă era meșter.
Berechia și Elcana erau ușierii chivotului.
Șebania, Iosafat, Netaneel, Amasai, Zaharia, Benaia și Eliezer, preoţii, sunau din trâmbiţe înaintea chivotului lui Dumnezeu. Obed-Edom și Iehia erau ușierii chivotului.
David, bătrânii lui Israel și căpeteniile miilor au pornit astfel să suie chivotul legământului Domnului de la casa lui Obed-Edom, în mijlocul bucuriei.
Când a ajutat Dumnezeu pe leviţi să ridice chivotul legământului Domnului, au jertfit șapte viţei și șapte berbeci.
David era îmbrăcat cu o manta de in subţire; tot așa erau îmbrăcaţi toţi leviţii care duceau chivotul, cântăreţii și Chenania, căpetenia muzicii între cântăreţi, și David avea pe el un efod de in.
Tot Israelul a suit chivotul legământului Domnului cu strigăte de bucurie, cu sunete de goarne, de trâmbiţe și de chimvale și făcând să răsune lăutele și harpele.
Pe când intra în cetatea lui David chivotul legământului Domnului, Mical, fata lui Saul, se uita pe fereastră și, când a văzut pe împăratul David sărind și jucând, l-a dispreţuit în inima ei.