Iosia avea opt ani când s-a făcut împărat și a domnit treizeci și unu de ani la Ierusalim. Mama sa se chema Iedida, fata lui Adaia, din Boţcat.
El a făcut ce este bine înaintea Domnului și a umblat în toată calea tatălui său David; nu s-a abătut de la ea nici la dreapta, nici la stânga.
În anul al optsprezecelea al împăratului Iosia, împăratul a trimis în Casa Domnului pe Șafan, logofătul, fiul lui Aţalia, fiul lui Meșulam. El i-a zis:
„Suie-te la marele preot Hilchia și spune-i să strângă argintul adus în Casa Domnului, pe care l-au primit de la popor cei ce păzesc pragul.
Să se dea argintul acesta în mâinile meșterilor însărcinaţi cu lucrarea în Casa Domnului. Și să-l dea celor ce lucrează la dregerea stricăciunilor Casei Domnului,
anume: dulgherilor, zidarilor și pietrarilor, pentru cumpărăturile de lemn și de pietre cioplite trebuitoare pentru dregerea stricăciunilor casei.
Dar să nu li se ceară socoteală de argintul dat în mâinile lor, căci ei lucrează cinstit.”
Atunci, marele preot Hilchia a zis lui Șafan, logofătul: „Am găsit cartea legii în Casa Domnului.” Și Hilchia a dat cartea lui Șafan, și Șafan a citit-o.
Apoi, logofătul Șafan s-a dus să dea socoteală împăratului și a zis: „Slujitorii tăi au strâns argintul care se afla în casă și l-au dat în mâinile meșterilor însărcinaţi cu facerea lucrării în Casa Domnului.”
Șafan, logofătul, a mai spus împăratului: „Preotul Hilchia mi-a dat o carte.” Și Șafan a citit-o înaintea împăratului.
Când a auzit împăratul cuvintele din cartea legii, și-a sfâșiat hainele.
Și împăratul a dat porunca aceasta preotului Hilchia, lui Ahicam, fiul lui Șafan, lui Acbor, fiul lui Mica, lui Șafan, logofătul, și lui Asaia, slujitorul împăratului:
„Duceţi-vă și întrebaţi pe Domnul pentru mine, pentru popor și pentru Iuda, cu privire la cuvintele cărţii acesteia care s-a găsit, căci mare este mânia Domnului, care s-a aprins împotriva noastră, pentru că părinţii noștri n-au ascultat de cuvintele cărţii acesteia și n-au împlinit tot ce ne este poruncit în ea.”
Preotul Hilchia, Ahicam, Acbor, Șafan și Asaia s-au dus la prorociţa Hulda, nevasta lui Șalum, fiul lui Ticva, fiul lui Harhas, păzitorul veșmintelor. Ea locuia la Ierusalim, în cealaltă mahala a cetăţii. După ce i-au vorbit,
ea le-a zis: „Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel: ‘Spuneţi omului care v-a trimis la mine:
«Așa vorbește Domnul: ‹Iată, voi trimite nenorociri asupra locului acestuia și asupra locuitorilor lui, după toate cuvintele cărţii pe care a citit-o împăratul lui Iuda.
Pentru că M-au părăsit și au adus tămâie altor dumnezei, mâniindu-Mă prin toate lucrările mâinilor lor, mânia Mea s-a aprins împotriva locului acestuia și nu se va stinge.›»
Dar să spuneţi împăratului lui Iuda, care v-a trimis să întrebaţi pe Domnul: «Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel despre cuvintele pe care le-ai auzit:
‹Pentru că ţi s-a mișcat inima, pentru că te-ai smerit înaintea Domnului când ai auzit ce am spus împotriva acestui loc și împotriva locuitorilor lui, care vor ajunge de spaimă și de blestem, și pentru că ţi-ai sfâșiat hainele și ai plâns înaintea Mea, și Eu am auzit›, zice Domnul.
‹De aceea, iată, te voi adăuga la părinţii tăi, vei fi adăugat în pace în mormântul tău și nu-ţi vor vedea ochii toate nenorocirile pe care le voi aduce asupra locului acestuia.›»’” Ei au adus împăratului răspunsul acesta.