Când a voit Domnul să ridice pe Ilie la cer într-un vârtej de vânt, Ilie pleca din Ghilgal cu Elisei.
Ilie a zis lui Elisei: „Rămâi aici, te rog, căci Domnul mă trimite până la Betel.†Elisei a răspuns: „Viu este Domnul și viu este sufletul tău că nu te voi părăsi.†Și s-au coborât la Betel.
Fiii prorocilor care erau la Betel au ieÈ™it la Elisei È™i i-au zis: „Știi că Domnul răpeÈ™te astăzi pe stăpânul tău deasupra capului tău?†Și el a răspuns: „Știu È™i eu, dar tăceÅ£i.â€
Ilie i-a zis: „Eliseie, rămâi aici, te rog, căci Domnul mă trimite la Ierihon.†El a răspuns: „Viu este Domnul și viu este sufletul tău că nu te voi părăsi!†Și au ajuns la Ierihon.
Fiii prorocilor care erau la Ierihon s-au apropiat de Elisei È™i i-au zis: „Știi că Domnul răpeÈ™te azi pe stăpânul tău deasupra capului tău?†Și el a răspuns: „Știu È™i eu, dar tăceÅ£i.â€
Ilie i-a zis: „Rămâi aici, te rog, căci Domnul mă trimite la Iordan.†El a răspuns: „Viu este Domnul și viu este sufletul tău că nu te voi părăsi.†Și amândoi și-au văzut de drum.
Cincizeci de inși dintre fiii prorocilor au sosit și s-au oprit la o depărtare oarecare în faţa lor și ei amândoi s-au oprit pe malul Iordanului.
Atunci, Ilie și-a luat mantaua, a făcut-o sul și a lovit cu ea apele, care s-au despărţit într-o parte și într-alta, și au trecut amândoi pe uscat.
După ce au trecut, Ilie a zis lui Elisei: „Cere ce vrei să-Å£i fac, înainte ca să fiu răpit de la tine.†Elisei a răspuns: „Te rog, să vină peste mine o îndoită măsură din duhul tău!â€
Ilie a zis: „Greu lucru ceri. Dar, dacă mă vei vedea când voi fi răpit de la tine, aÈ™a Å£i se va întâmpla; dacă nu, nu Å£i se va întâmpla aÈ™a.â€
Pe când mergeau ei vorbind, iată că un car de foc și niște cai de foc i-au despărţit pe unul de altul, și Ilie s-a înălţat la cer într-un vârtej de vânt.
Elisei se uita și striga: „Părinte! Părinte! Carul lui Israel și călărimea lui!†Și nu l-a mai văzut. Apucându-și hainele, le-a sfâșiat în două bucăţi
și a ridicat mantaua căreia îi dăduse drumul Ilie. Apoi s-a întors și s-a oprit pe malul Iordanului;
a luat mantaua căreia îi dăduse Ilie drumul și a lovit apele cu ea și a zis: „Unde este acum Domnul Dumnezeul lui Ilie?†Și a lovit apele, care s-au despărţit într-o parte și în alta, și Elisei a trecut.
Fiii prorocilor care erau în faţa Ierihonului, când l-au văzut, au zis: „Duhul lui Ilie a venit peste Elisei.†Și i-au ieșit înainte și s-au închinat până la pământ înaintea lui.
Ei i-au zis: „Iată că între slujitorii tăi sunt cincizeci de oameni viteji. Vrei să se ducă să caute pe stăpânul tău? Poate că Duhul Domnului l-a dus È™i l-a aruncat pe vreun munte sau în vreo vale.†El a răspuns: „Nu-i trimiteÅ£i.â€
Dar ei au stăruit multă vreme de el. Și el a zis: „Trimiteţi-i.†Au trimis pe cei cincizeci de oameni, care au căutat pe Ilie trei zile și nu l-au găsit.
Când s-au întors la Elisei, care era la Ierihon, el le-a zis: „Nu v-am spus să nu vă duceÅ£i?â€
Oamenii din cetate au zis lui Elisei: „Iată, aÈ™ezarea cetăţii este bună, după cum vede domnul meu, dar apele sunt rele È™i Å£ara este stearpă.â€
El a zis: „Aduceţi-mi un blid nou și puneţi sare în el.†Și i-au adus.
Apoi s-a dus la izvorul apelor È™i a aruncat sare în el È™i a zis: „AÈ™a vorbeÈ™te Domnul: ‘Vindec apele acestea; nu va mai veni din ele nici moarte, nici sterpătură.’â€
Și apele au fost vindecate până în ziua aceasta, după cuvântul pe care-l rostise Domnul.
De acolo s-a suit la Betel. Și, pe când mergea pe drum, niÈ™te băieÅ£aÈ™i au ieÈ™it din cetate È™i È™i-au bătut joc de el. Ei îi ziceau: „Suie-te, pleÈ™uvule! Suie-te, pleÈ™uvule!â€
El s-a întors să-i privească și i-a blestemat în Numele Domnului. Atunci au ieșit doi urși din pădure și au sfâșiat patruzeci și doi dintre acești copii.
De acolo s-a dus pe muntele Carmel, de unde s-a întors la Samaria.