Când a auzit împăratul Ezechia lucrul acesta, și-a sfâșiat hainele, s-a acoperit cu un sac și s-a dus în Casa Domnului.
A trimis pe Eliachim, căpetenia casei împăratului, pe Șebna, logofătul, și pe preoţii cei mai bătrâni, acoperiţi cu saci, la prorocul Isaia, fiul lui Amoţ.
Și i-au zis: „Așa vorbește Ezechia: ‘Ziua aceasta este o zi de necaz, de pedeapsă și de ocară, căci copiii sunt aproape să iasă din pântecele mamei, și nu este putere pentru naștere.
Poate că Domnul Dumnezeul tău a auzit toate cuvintele lui Rabșache, pe care l-a trimis împăratul Asiriei, stăpânul său, să batjocorească pe Dumnezeul cel viu și poate că Domnul Dumnezeul tău îl va pedepsi pentru cuvintele pe care le-a auzit. Înalţă dar o rugăciune pentru ceilalţi care au mai rămas.’”
Slujitorii împăratului Ezechia s-au dus dar la Isaia.
Și Isaia le-a zis: „Iată ce să spuneţi stăpânului vostru: ‘Așa vorbește Domnul: «Nu te speria de cuvintele pe care le-ai auzit și prin care M-au batjocorit slujitorii împăratului Asiriei.
Voi pune în el un duh care îl va face ca, la auzul unei vești pe care o va primi, să se întoarcă în ţara lui și-l voi face să cadă ucis de sabie în ţara lui.»’”
Rabșache, plecând, a găsit pe împăratul Asiriei luptând împotriva Libnei, căci aflase de plecarea lui din Lachis.
Atunci, împăratul Asiriei a primit o veste cu privire la Tirhaca, împăratul Etiopiei. I s-a spus: „Iată că acela a pornit cu război împotriva ta.” Și împăratul Asiriei a trimis soli din nou lui Ezechia, zicând:
„Așa să vorbiţi lui Ezechia, împăratul lui Iuda: ‘Să nu te înșele Dumnezeul tău, în care te încrezi, zicând: «Ierusalimul nu va fi dat în mâinile împăratului Asiriei.»
Iată, ai auzit ce au făcut împăraţii Asiriei tuturor ţărilor și cum le-au nimicit. Și tu să fii izbăvit?!
Dumnezeii neamurilor pe care le-au nimicit părinţii mei au izbăvit ei pe Gozan, pe Haran, pe Reţef și pe fiii lui Eden din Telasar?
Unde sunt împăratul Hamatului, împăratul Arpadului și împăratul cetăţilor Sefarvaim, Hena și Iva?’”
Ezechia a luat scrisoarea din mâna solilor și a citit-o. Apoi s-a suit la Casa Domnului și a întins-o înaintea Domnului,
căruia I-a făcut următoarea rugăciune: „Doamne, Dumnezeul lui Israel, care șezi pe heruvimi! Tu ești singurul Dumnezeu al tuturor împărăţiilor pământului! Tu ai făcut cerurile și pământul.
Doamne, pleacă-Ţi urechea și ascultă! Doamne, deschide-Ţi ochii și privește! Auzi cuvintele lui Sanherib, care a trimis pe Rabșache să batjocorească pe Dumnezeul cel viu!
Da, Doamne, este adevărat că împăraţii Asiriei au nimicit neamurile și le-au pustiit ţările
și că au aruncat în foc pe dumnezeii lor, dar ei nu erau dumnezei, ci erau lucrări făcute de mâna omului, erau lemn și piatră, și i-au nimicit.
Acum, Doamne, Dumnezeul nostru, izbăvește-ne din mâna lui Sanherib, ca să știe toate împărăţiile pământului că numai Tu ești Dumnezeu, Doamne!”
Atunci, Isaia, fiul lui Amoţ, a trimis să spună lui Ezechia: „Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel: ‘Am auzit rugăciunea pe care Mi-ai făcut-o cu privire la Sanherib, împăratul Asiriei.’
Iată cuvântul pe care l-a rostit Domnul împotriva lui: ‘Fecioara, fiica Sionului, te dispreţuiește și râde de tine; fata Ierusalimului dă din cap după tine.
Pe cine ai batjocorit și ai ocărât tu? Împotriva cui ai ridicat glasul? Și împotriva cui ţi-ai ridicat ochii? Împotriva Sfântului lui Israel!
Prin solii tăi ai batjocorit pe Domnul și ai zis: «Cu mulţimea carelor mele, am suit vârful munţilor, coastele Libanului! Voi tăia cei mai înalţi cedri ai lui, cei mai frumoși chiparoși ai lui și voi atinge creasta lui cea mai înaltă, pădurea lui care este ca o grădină de poame;
am săpat și am băut ape străine și voi seca cu talpa picioarelor mele toate râurile Egiptului.»
N-ai auzit că Eu demult am pregătit aceste lucruri și că le-am hotărât din vremurile vechi? Acum însă am îngăduit să se împlinească și să prefaci cetăţi întărite în mormane de dărâmături.
Locuitorii lor sunt neputincioși, îngroziţi și înmărmuriţi; au ajuns ca iarba de pe câmp și ca verdeaţa fragedă, ca iarba de pe acoperișuri și ca grâul care se usucă înainte de a-i da spicul.
Dar știu când stai jos, când ieși și când intri și când ești furios împotriva Mea.
Pentru că ești furios împotriva Mea și pentru că trufia ta a ajuns până la urechile Mele, de aceea voi pune belciugul Meu în nările tale și zăbala Mea, între buzele tale și te voi face să te întorci pe drumul pe care ai venit.
Acesta să-ţi fie semnul: Anul acesta veţi mânca ce crește de la sine și al doilea an, ce va răsări din rădăcinile rămase, dar în al treilea an veţi semăna, veţi secera, veţi sădi vii și veţi mânca din rodul lor.
Rămășiţa din casa lui Iuda, ce va mai rămâne, va prinde iarăși rădăcini dedesubt și deasupra va da rod.
Căci din Ierusalim va ieși o rămășiţă și din muntele Sionului, cei scăpaţi. Iată ce va face râvna Domnului oștirilor.
De aceea, așa vorbește Domnul asupra împăratului Asiriei: Nu va intra în cetatea aceasta, nici nu va arunca săgeţi în ea, nu va sta înaintea ei cu scuturi și nu va ridica întărituri de șanţuri împotriva ei.
Se va întoarce pe drumul pe care a venit și nu va intra în cetatea aceasta, zice Domnul.
Căci Eu voi ocroti cetatea aceasta ca s-o mântuiesc, din pricina Mea și din pricina robului Meu David.’”
În noaptea aceea, a ieșit îngerul Domnului și a ucis în tabăra asirienilor o sută optzeci și cinci de mii de oameni. Și, când s-au sculat dimineaţa, iată că toţi erau niște trupuri moarte.
Atunci, Sanherib, împăratul Asiriei, și-a ridicat tabăra, a plecat și s-a întors și a locuit la Ninive.
Și, pe când se închina în casa dumnezeului său Nisroc, Adramelec și Șareţer, fiii săi, l-au ucis cu sabia și au fugit în ţara Ararat. Și în locul lui a domnit fiul său Esar-Hadon.