În Samaria erau șaptezeci de fii ai lui Ahab. Iehu a scris scrisori și le-a trimis la Samaria căpeteniilor din Izreel, bătrânilor și îngrijitorilor copiilor lui Ahab. În ele zicea:
„Acum, când veţi primi scrisoarea aceasta – fiindcă aveţi cu voi pe fiii stăpânului vostru, carele și caii, o cetate întărită și arme –,
vedeţi care din fiii stăpânului vostru este cel mai bun și mai vrednic, puneţi-l pe scaunul de domnie al tatălui său și luptaţi pentru casa stăpânului vostru!”
Ei s-au temut foarte mult și au zis: „Iată că doi împăraţi n-au putut să-i stea împotrivă. Cum îi vom sta noi împotrivă?”
Și căpetenia casei împărătești, căpetenia cetăţii, bătrânii și îngrijitorii copiilor au trimis să spună lui Iehu: „Noi suntem slujitorii tăi și vom face tot ce ne vei spune; nu vom pune pe nimeni împărat, fă ce vei crede.”
Iehu le-a scris o a doua scrisoare, în care spunea: „Dacă sunteţi ai mei și dacă ascultaţi de glasul meu, luaţi capetele oamenilor acelora, fiii stăpânului vostru, și veniţi la mine mâine, la ceasul acesta, la Izreel.” Și cei șaptezeci de fii ai împăratului erau la mai-marii cetăţii, care-i creșteau.
Când au primit scrisoarea, au luat pe fiii împăratului și au tăiat pe acești șaptezeci de oameni; apoi le-au pus capetele în coșuri și le-au trimis lui Iehu, la Izreel.
Solul a venit să-i spună, zicând: „Au adus capetele fiilor împăratului.” Și el a zis: „Faceţi-le două grămezi la intrarea porţii, până dimineaţă.”
Dimineaţa a ieșit și, venind înaintea întregului popor, a zis: „Voi sunteţi fără vină! Eu am uneltit împotriva stăpânului meu și l-am omorât. Dar cine a lovit pe toţi aceștia?
Să știţi dar că nu va cădea nimic la pământ din cuvântul Domnului, din cuvântul pe care l-a rostit Domnul împotriva casei lui Ahab; Domnul împlinește ce a spus prin robul Său Ilie.”
Și Iehu a lovit pe toţi cei ce mai rămăseseră din casa lui Ahab la Izreel, pe toţi mai-marii lui, pe prietenii și pe preoţii lui și n-a lăsat să scape niciunul.
Apoi s-a sculat și a plecat la Samaria. Când a ajuns la coliba de întâlnire a unor ciobani, pe drum,
Iehu a dat peste fraţii lui Ahazia, împăratul lui Iuda, și a zis: „Cine sunteţi voi?” Ei au răspuns: „Suntem fraţii lui Ahazia și ne coborâm să urăm de bine fiilor împăratului și fiilor împărătesei.”
Iehu a zis: „Prindeţi-i de vii.” Și i-au prins de vii și i-au tăiat în număr de patruzeci și doi, la fântâna colibei de întâlnire. Iehu n-a lăsat să scape niciunul.
Plecând de acolo, a întâlnit pe Ionadab, fiul lui Recab, care venea înaintea lui. L-a întrebat de sănătate și i-a zis: „Inima ta este tot așa de curată cum este inima mea faţă de a ta?” Și Ionadab a răspuns: „Este.” „Dacă este”, a zis Iehu, „dă-mi mâna.” Ionadab i-a dat mâna. Și Iehu l-a suit la el în car
și a zis: „Vino cu mine și vei vedea râvna mea pentru Domnul.” L-a luat astfel în carul său.
Când a ajuns Iehu la Samaria, a ucis pe toţi cei rămași din Ahab în Samaria și i-a nimicit cu desăvârșire, după cuvântul pe care-l spusese lui Ilie Domnul.
Apoi, a strâns tot poporul și le-a zis: „Ahab a slujit puţin lui Baal, Iehu însă îi va sluji mult.
Acum chemaţi la mine pe toţi prorocii lui Baal, pe toţi slujitorii lui și pe toţi preoţii lui, fără să lipsească unul, căci vreau să aduc o mare jertfă lui Baal: oricine va lipsi va muri.” Iehu lucra cu viclenie, ca să omoare pe toţi slujitorii lui Baal.
El a zis: „Vestiţi o sărbătoare în cinstea lui Baal!” Și au vestit-o.
A trimis soli în tot Israelul. Și au venit toţi slujitorii lui Baal; n-a fost unul care să nu fi venit. Au intrat în templul lui Baal, așa încât templul lui Baal s-a umplut de la un capăt până la celălalt.
Iehu a zis celui ce păzea odaia cu veșmintele: „Scoate veșminte pentru toţi slujitorii lui Baal.” Și omul acela a scos veșminte pentru ei.
Atunci, Iehu a venit în templul lui Baal cu Ionadab, fiul lui Recab, și a zis slujitorilor lui Baal: „Căutaţi și vedeţi să nu fie niciun slujitor al Domnului aici, ci să fie numai slujitori de-ai lui Baal.”
Și au intrat să aducă jertfe și arderi-de-tot. Iehu pusese afară optzeci de oameni și le zisese: „Cine va lăsa să scape vreunul din oamenii pe care-i dau pe mâna voastră va răspunde de viaţa lui cu a sa.”
Când au isprăvit de adus arderile-de-tot, Iehu a zis alergătorilor și căpeteniilor: „Intraţi și loviţi-i – unul să nu iasă.” Și i-au lovit cu ascuţișul sabiei. Alergătorii și căpeteniile i-au aruncat acolo și s-au dus până la odaia din fund a templului lui Baal.
Au scos afară stâlpii Astarteei din casa lui Baal și i-au ars.
Au sfărâmat stâlpul lui Baal, au dărâmat și templul lui Baal și l-au prefăcut într-o hazna de gunoi, care a rămas în picioare până în ziua de azi.
Iehu a nimicit pe Baal din mijlocul lui Israel,
dar nu s-a abătut de la păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască, n-a părăsit viţeii de aur din Betel și Dan.
Domnul a zis lui Iehu: „Pentru că ai adus bine la îndeplinire ce este plăcut înaintea Mea și ai făcut casei lui Ahab tot ce era după voia Mea, fiii tăi până la al patrulea neam vor ședea pe scaunul de domnie al lui Israel.”
Totuși Iehu n-a luat seama să umble din toată inima lui în legea Domnului Dumnezeului lui Israel și nu s-a abătut de la păcatele în care târâse Ieroboam pe Israel.
Pe vremea aceea, Domnul a început să taie câte o bucată din ţinutul lui Israel; și Hazael i-a bătut la toate hotarele lui Israel.
De la Iordan spre soare-răsare, a bătut toată ţara Galaadului, pe gadiţi, rubeniţi și manasiţi, de la Aroer, care este pe pârâul Arnon, până la Galaad și Basan.
Celelalte fapte ale lui Iehu, tot ce a făcut el și toate isprăvile lui nu sunt scrise oare în Cartea Cronicilor împăraţilor lui Israel?
Iehu a adormit cu părinţii săi și a fost îngropat la Samaria. Și în locul lui a domnit fiul său Ioahaz.
Iehu domnise douăzeci și opt de ani peste Israel la Samaria.