Solomon și-a mai zidit și casa lui și a ţinut treisprezece ani până când a isprăvit-o de tot.
A zidit mai întâi casa din pădurea Libanului: lungă de o sută de coţi, lată de cincizeci de coţi și înaltă de treizeci de coţi. Se sprijinea pe patru rânduri de stâlpi de cedru și pe stâlpi erau grinzi de cedru.
A acoperit cu cedru odăile care erau sprijinite de stâlpi și care erau în număr de patruzeci și cinci, câte cincisprezece de fiecare cat.
Erau trei caturi și fiecare din ele avea ferestrele faţă în faţă.
Toate ușile și toţi ușorii erau din bârne în patru muchii și, la fiecare din cele trei caturi, ușile erau faţă în faţă.
A făcut un pridvor de stâlpi, lung de cincizeci de coţi și lat de treizeci de coţi, și un alt pridvor înainte cu stâlpi și trepte în faţă.
A făcut pridvorul scaunului de domnie, unde judeca, pridvorul judecăţii, și l-a acoperit cu cedru, de la pardoseală până în tavan.
Casa lui de locuit a fost zidită în același fel, într-o altă curte, în dosul pridvorului. Și a făcut o casă la fel cu pridvorul acesta pentru fata lui Faraon pe care o luase de nevastă.
Pentru toate aceste clădiri a întrebuinţat pietre minunate, cioplite după măsură, ferestruite cu fierăstrăul înăuntru și în afară, și aceasta din temelii până la streașină și afară până la curtea cea mare.
Temeliile erau de pietre foarte de preţ și mari, pietre de zece coţi și pietre de opt coţi.
Deasupra erau iarăși pietre foarte de preţ, tăiate după măsură, și lemn de cedru.
Curtea cea mare avea de jur împrejurul ei trei șiruri de pietre cioplite și un șir de bârne de cedru, ca și curtea dinăuntru a Casei Domnului și ca și pridvorul casei.
Împăratul Solomon a trimis și a adus din Tir pe Hiram,
fiul unei văduve din seminţia lui Neftali și al unui tată din Tir, care lucra în aramă. Hiram era plin de înţelepciune, de pricepere și de știinţă în săvârșirea oricărei lucrări de aramă. El a venit la împăratul Solomon și i-a făcut toate lucrările.
A turnat cei doi stâlpi de aramă. Cel dintâi avea optsprezece coţi în înălţime și un fir de doisprezece coţi măsura grosimea celui de al doilea.
A turnat două coperișuri de aramă, ca să le pună pe vârfurile stâlpilor; cel dintâi era înalt de cinci coţi și al doilea era înalt de cinci coţi.
A mai făcut niște împletituri în chip de reţea, niște ciucuri făcuţi cu lănţișoare, pentru coperișurile de pe vârful stâlpilor, șapte pentru coperișul dintâi și șapte pentru coperișul al doilea.
A făcut câte două șiruri de rodii împrejurul uneia din reţele ca să acopere coperișul de pe vârful unuia din stâlpi; tot așa a făcut și pentru al doilea.
Coperișurile de pe vârful stâlpilor, în pridvor, erau lucrate așa de parcă erau niște crini și aveau patru coţi.
Coperișurile de pe cei doi stâlpi erau înconjurate de două sute de rodii sus, lângă umflătura care era peste reţea, de asemenea erau două sute de rodii înșirate în jurul celui de al doilea coperiș.
A așezat stâlpii în pridvorul Templului: a așezat stâlpul din dreapta și l-a numit Iachin, apoi a așezat stâlpul din stânga și l-a numit Boaz.
În vârful stâlpilor era o lucrătură în chip de crini. Astfel s-a isprăvit lucrarea stâlpilor.
A făcut marea turnată din aramă. Avea zece coţi de la o margine până la cealaltă, era rotundă de tot, înaltă de cinci coţi și, de jur împrejur, se putea măsura cu un fir de treizeci de coţi.
Sub buza ei erau săpaţi niște colocinţi, câte zece la fiecare cot, de jur împrejurul mării; colocinţii, așezaţi pe două rânduri, erau turnaţi împreună cu ea dintr-o singură bucată.
Era așezată pe doisprezece boi, din care trei întorși spre miazănoapte, trei întorși spre apus, trei întorși spre miazăzi și trei întorși spre răsărit; marea era deasupra lor și toată partea dinapoi a trupurilor lor era înăuntru.
Grosimea ei era de un lat de mână și marginea ei era ca marginea unui potir, făcută ca floarea crinului. Avea o încăpere de două mii de vedre.
A mai făcut zece temelii de aramă. Fiecare temelie era lungă de patru coţi, lată de patru coţi și înaltă de trei coţi.
Iată cum erau temeliile acestea. Erau făcute din tăblii, legate la colţuri cu încheieturi.
Pe tăbliile dintre încheieturi erau niște lei, boi și heruvimi și, pe încheieturi, deasupra și dedesubtul leilor și boilor, erau niște împletituri care atârnau în chip de ciucuri.
Fiecare temelie avea patru roţi de aramă, cu osii de aramă; și la cele patru colţuri erau niște poliţe turnate sub lighean și lângă ciucuri.
Gura temeliei dinăuntrul coperișului până sus era de un cot; gura aceasta era rotundă, ca pentru lucrările de felul acesta, și era lată de un cot și jumătate; avea și săpături. Tăbliile erau în patru muchii, nu rotunde.
Cele patru roţi erau sub tăblii și osiile roţilor erau prinse de temelie; fiecare era înaltă de un cot și jumătate.
Roţile erau făcute ca ale unui car. Osiile, obezile, spiţele și butucii lor erau toate turnate.
La cele patru colţuri ale fiecărei temelii erau niște poliţe dintr-o bucată cu temelia.
Partea de sus a temeliei se sfârșea cu un cerc înalt de o jumătate de cot și își avea proptelele cu tăbliile ei făcute dintr-o bucată cu ea.
Pe plăcile proptelelor și pe tăblii a săpat heruvimi, lei și finici, după locurile goale, și ciucuri de jur împrejur.
Așa a făcut cele zece temelii; turnătura, măsura și chipul erau la fel pentru toate.
A mai făcut zece lighene de aramă. Fiecare lighean avea o încăpere de patruzeci de baţi, fiecare lighean avea patru coţi, fiecare lighean era pe câte una din cele zece temelii.
A pus cinci temelii pe partea dreaptă a casei și cinci temelii pe partea stângă a casei, iar marea de aramă a pus-o în partea dreaptă a casei la miazăzi-răsărit.
Hiram a făcut cenușarele, lopeţile și lighenele.
doi stâlpi, cu cele două coperișuri și cu cununile lor de pe vârful stâlpilor; cele două reţele ca să acopere cele două cununi ale coperișurilor de pe vârful stâlpilor;
cele patru sute de rodii pentru cele două reţele, câte două rânduri de rodii de fiecare reţea, ca să acopere cele două cununi ale coperișurilor de pe vârful stâlpilor;
cele zece temelii și cele zece lighene de pe temelii;
marea și cei doisprezece boi de sub mare;
cenușarele, lopeţile și lighenele. Toate aceste unelte pe care le-a dat împăratul Solomon lui Hiram să le facă pentru Casa Domnului erau de aramă lustruită.
Împăratul a pus să le toarne în câmpia Iordanului, într-un pământ humos, între Sucot și Ţartan.
Solomon a lăsat toate aceste unelte necântărite, căci erau foarte multe, și greutatea aramei nu se putea socoti.
Solomon a mai făcut toate celelalte unelte pentru Casa Domnului: altarul de aur; masa de aur, unde se puneau pâinile pentru punerea înaintea Domnului;
sfeșnicele de aur curat, cinci la dreapta și cinci la stânga, înaintea Locului Preasfânt, cu florile, candelele și mucările de aur;
lighenele, cuţitele, potirele, ceștile și căţuile de aur curat și ţâţânile de aur curat pentru ușa dinăuntrul casei, la intrarea în Locul Preasfânt, și pentru ușa casei de la intrarea Templului.
Astfel s-a isprăvit toată lucrarea pe care a făcut-o împăratul Solomon pentru Casa Domnului. Apoi a adus argintul, aurul și uneltele pe care le hărăzise tatăl său David și le-a pus în vistieriile Casei Domnului.