Șarpele era mai È™iret decât toate fiarele câmpului pe care le făcuse Domnul Dumnezeu. El a zis femeii: „Oare a zis Dumnezeu cu adevărat: ‘Să nu mâncaÅ£i din toÅ£i pomii din grădină’?â€
Femeia a răspuns șarpelui: „Putem să mâncăm din rodul tuturor pomilor din grădină.
Dar, despre rodul pomului din mijlocul grădinii, Dumnezeu a zis: ‘Să nu mâncaÅ£i din el È™i nici să nu vă atingeÅ£i de el, ca să nu muriÅ£i.’â€
Atunci, șarpele a zis femeii: „Hotărât că nu veţi muri,
dar Dumnezeu È™tie că, în ziua când veÅ£i mânca din el, vi se vor deschide ochii È™i veÅ£i fi ca Dumnezeu, cunoscând binele È™i răul.â€
Femeia a văzut că pomul era bun de mâncat și plăcut de privit și că pomul era de dorit ca să deschidă cuiva mintea. A luat deci din rodul lui și a mâncat; a dat și bărbatului ei, care era lângă ea, și bărbatul a mâncat și el.
Atunci li s-au deschis ochii la amândoi; au cunoscut că erau goi, au cusut laolaltă frunze de smochin și și-au făcut șorţuri din ele.
Atunci au auzit glasul Domnului Dumnezeu, care umbla prin grădină în răcoarea zilei, și omul și nevasta lui s-au ascuns de Faţa Domnului Dumnezeu printre pomii din grădină.
Dar Domnul Dumnezeu a chemat pe om È™i i-a zis: „Unde eÈ™ti?â€
El a răspuns: „Ţi-am auzit glasul în grădină È™i mi-a fost frică, pentru că eram gol, È™i m-am ascuns.â€
Și Domnul Dumnezeu a zis: „Cine Å£i-a spus că eÈ™ti gol? Nu cumva ai mâncat din pomul din care îţi poruncisem să nu mănânci?â€
Omul a răspuns: „Femeia pe care mi-ai dat-o ca să fie lângă mine, ea mi-a dat din pom È™i am mâncat.â€
Și Domnul Dumnezeu a zis femeii: „Ce ai făcut?†Femeia a răspuns: „Șarpele m-a amăgit È™i am mâncat din pom.â€
Domnul Dumnezeu a zis șarpelui: „Fiindcă ai făcut lucrul acesta, blestemat ești între toate vitele și între toate fiarele de pe câmp; în toate zilele vieţii tale, să te târăști pe pântece și să mănânci ţărână.
Vrăjmășie voi pune între tine È™i femeie, între sămânÅ£a ta È™i sămânÅ£a ei. Aceasta îţi va zdrobi capul, È™i tu îi vei zdrobi călcâiul.â€
Femeii i-a zis: „Voi mări foarte mult suferinÅ£a È™i însărcinarea ta; cu durere vei naÈ™te copii, È™i dorinÅ£ele tale se vor Å£ine după bărbatul tău, iar el va stăpâni peste tine.â€
Omului i-a zis: „Fiindcă ai ascultat de glasul nevestei tale și ai mâncat din pomul despre care îţi poruncisem: ‘Să nu mănânci deloc din el’, blestemat este acum pământul din pricina ta. Cu multă trudă să-ţi scoţi hrana din el în toate zilele vieţii tale;
spini și pălămidă să-ţi dea și să mănânci iarba de pe câmp.
ÃŽn sudoarea feÅ£ei tale să-Å£i mănânci pâinea până te vei întoarce în pământ, căci din el ai fost luat; căci ţărână eÈ™ti È™i în ţărână te vei întoarce.â€
Adam a pus nevestei sale numele Eva, căci ea a fost mama tuturor celor vii.
Domnul Dumnezeu a făcut lui Adam și nevestei lui haine de piele și i-a îmbrăcat cu ele.
Domnul Dumnezeu a zis: „Iată că omul a ajuns ca unul din Noi, cunoscând binele È™i răul. Să-l împiedicăm dar acum ca nu cumva să-È™i întindă mâna, să ia È™i din pomul vieÅ£ii, să mănânce din el È™i să trăiască în veci.â€
De aceea, Domnul Dumnezeu l-a izgonit din grădina Edenului ca să lucreze pământul, din care fusese luat.
Astfel a izgonit El pe Adam; și la răsăritul grădinii Edenului a pus niște heruvimi, care să învârtească o sabie învăpăiată, ca să păzească drumul care duce la pomul vieţii.