Isaac a chemat pe Iacov, l-a binecuvântat și i-a dat porunca aceasta: „Să nu-ţi iei nevastă dintre fetele lui Canaan.
Scoală-te, du-te la Padan-Aram, în casa lui Betuel, tatăl mamei tale, și ia-ţi de acolo o nevastă dintre fetele lui Laban, fratele mamei tale.
Dumnezeul cel Atotputernic să te binecuvânteze, să te facă să crești și să te înmulţești, ca să ajungi o ceată de noroade!
Să-ţi dea binecuvântarea lui Avraam, ţie și seminţei tale cu tine, ca să stăpânești ţara în care locuiești ca străin și pe care a dat-o lui Avraam.”
Și Isaac a trimis pe Iacov, care s-a dus la Padan-Aram, la Laban, fiul lui Betuel, Arameul, fratele Rebecăi, mama lui Iacov și a lui Esau.
Esau a văzut că Isaac binecuvântase pe Iacov și-l trimisese la Padan-Aram, ca să-și ia nevastă de acolo, și că, binecuvântându-l, îi dăduse porunca aceasta: „Să nu-ţi iei nevastă dintre fetele lui Canaan.”
A văzut că Iacov ascultase de tatăl său și de mama sa și plecase la Padan-Aram.
Esau a înţeles astfel că fetele lui Canaan nu-i plăceau tatălui său Isaac.
Și Esau s-a dus la Ismael. El a mai luat de nevastă, pe lângă nevestele pe care le avea, pe Mahalat, fata lui Ismael, fiul lui Avraam, și sora lui Nebaiot.
Iacov a plecat din Beer-Șeba și și-a luat drumul spre Haran.
A ajuns într-un loc unde a rămas peste noapte, căci asfinţise soarele. A luat o piatră de acolo, a pus-o căpătâi și s-a culcat în locul acela.
Și a visat o scară rezemată de pământ, al cărei vârf ajungea până la cer. Îngerii lui Dumnezeu se suiau și se coborau pe scara aceea.
Și Domnul stătea deasupra ei și zicea: „Eu sunt Domnul Dumnezeul tatălui tău Avraam și Dumnezeul lui Isaac. Pământul pe care ești culcat ţi-l voi da ţie și seminţei tale.
Sămânţa ta va fi ca pulberea pământului; te vei întinde la apus și la răsărit, la miazănoapte și la miazăzi și toate familiile pământului vor fi binecuvântate în tine și în sămânţa ta.
Iată, Eu sunt cu tine; te voi păzi pretutindeni pe unde vei merge și te voi aduce înapoi în ţara aceasta, căci nu te voi părăsi până nu voi împlini ce-ţi spun.”
Iacov s-a trezit din somn și a zis: „Cu adevărat, Domnul este în locul acesta, și eu n-am știut.”
I-a fost frică și a zis: „Cât de înfricoșat este locul acesta! Aici este casa lui Dumnezeu, aici este poarta cerurilor!”
Și Iacov s-a sculat dis-de-dimineaţă, a luat piatra pe care o pusese căpătâi, a pus-o ca stâlp de aducere aminte și a turnat untdelemn pe vârful ei.
A dat locului acestuia numele Betel, dar mai înainte cetatea se chema Luz.
Iacov a făcut o juruinţă și a zis: „Dacă va fi Dumnezeu cu mine și mă va păzi în timpul călătoriei pe care o fac, dacă-mi va da pâine să mănânc și haine să mă îmbrac
și dacă mă voi întoarce în pace în casa tatălui meu, atunci Domnul va fi Dumnezeul meu;
piatra aceasta pe care am pus-o ca stâlp de aducere aminte va fi casa lui Dumnezeu și Îţi voi da a zecea parte din tot ce-mi vei da.”